PORNOGRAFIA – UN UCIGAŞ AL FAMILIEI

Publicat de elpizein pe februarie 11, 2010
Publicat în: Mesaje. Etichetat: , , , , , , , , , .

Pornografia ucide familia, casatoria, copiii, valorile, societatea, totul. Viciaza fiinta umana in toate dimensiunile ei, relatiile umane, aspectele moarale si bunastarea spirituala. Intr-un cuvint, pornografia este un lucru rau. Sudii peste studii apar frecvent care inevitabil ajung la aceiasi concluzie: pornografia distruge. Ne focalizam astazi asupra acestui subiect, discutind un studiu privind viciile pornografiei emis la sfirsitul anului trecut de prestigiosul institut american Family Research Council si compliat de Dr. Patrick F. Fagan, unul din intelectualii de renume al acestui institut. Rezumatul studiului, pe care il aflati mai jos, a fost facut de Marieta si Daniel Tut (AFR Houston). Le multumim. In linkul alaturat aflati textul integral al studiului in engleza. http://www.frc.org/pornography-effects Efectele Pornografiei in casatorie, familie si societate. (The effects of pornografy on individual, marriage, family and community.)

Pornografia este reprezentarea vizuală a sexualitaţii care distorsionează conceptul individului privind relaţiile conjugale. Ea alterează comportamentul sexual fiind un pericol major pentru casatorie, familie, copii şi pentru fericirea individului. Pornografia influenţează negativ mecanismul biologic şi este un factor de destabilizare socială, ameninţând familia.

Pornografia distorsionează in mod semnificativ percepţia despre natura actului sexual. Bărbaţii care vizionează materiale pornografice au o mai mare toleranţă pentru acte sexuale anormale (agresiune sexuala, violuri, etc.) şi incep să privească femeile si chiar copiii ca niste „ obiecte sexuale,” instrumente pentru plăcerea lor, si nu ca persoane cu o demnitate proprie. Pornografia creează  dependenta avand şi un substrat bilogic, prin eliberarea hormonului dopamin care transmite creierului senzaţiile de placere.

Pornografia afectează viata emoţională. Bărbaţii căsătoriţi care vizionează materiale pornografice sunt tot mai puţin mulţumiţi cu relaţiile sexuale din cadrul casatoriei şi tot mai puţin ataşaţi de soţiile lor. Femeile casătorite cu bărbaţi care sunt dependenţi de pornografie se simt inşelate, îşi pierd increderea în soti şi au un sentiment de mânie. Pornografia in căsătorie poate sa ducă la infidelitate, separare şi în cele din urmă la divorţ.

Pornografia are efecte semnificative in toate etapele vieţi şi in special in cadrul familiei. Un copil expus pornografiei in familie creează stres, şi i-si măreşte riscul de a creea o înţelegere negativă despre scopul şi natura sexualitaţii. In plus, ea elimina relaţiile familiare dintre părinţi şi copii, inclusv afecţiunea părintească care este necesară pentru dezvoltarea normala a copilului. Deasemenea, expunerea copiilor la pornografie măreşte riscul ca ei insusi sa devina consumatori de pornografie.

Expunerea adolescentilor la materiale pornografice are un impact şi mai distrugator, dat fiind faptul ca ei se afla la faza dezvoltării, când trebuie să inveţe cum să-şi canalizeze energia sexuală fiind vulnerabili cu privire la sexualitate si valorile morale. Exista o legatura intre folosirea materialelor pornografice şi sentimentele de singurătate, chiar depresie. Folosirea pornografiei de catre adolescenţi mareşte numarul actelor sexuale in afara sferei romantice si este corelata cu aşa numita cultura „hook-up,” adica de „cuplare.” De asemenea este un factor semnificativ pentru sarcini la adolescente.

Pornografia prezintă actul sexual ca şi un eveniment sportiv care produce o placere inocentă, fără efecte asupra emoţiilor, percepţiilor şi sănătăţii. La rindul ei, această distorsionare duce la acceptarea a trei concepte:

* Relaţiile sexuale sunt recreaţionale in natura lor.

* Bărbaţii sunt activi sexual.

* Femeile sunt obiecte sexuale.

Rezultatul acestor conceptii este ca un astfel de comportament este normal, acceptabil si nu raneşte pe nimeni. Aceste conceptii sunt intărite de practicarea masturbării in timpul vizionării materialului pornografic.

Actul conjugal aduce umanitatea in existenţă şi pune in mişcare generatiile urmatoare. Actul sexual la fel ca şi energia atomica poate să contribuie la ceva bun sau rău, depinzând de unde este canalizat.

Societăţiile sănătoase îşi menţin stabilitatea prin canalizarea energiei sexuale în căsătorie, o instituţie ce legalizează actul sexual, si protejează copiii nascuţi ca şi un rezultat al acestuia.

Aparitii Editoriale Privind Pornografia:

Tot la subiectul pornografiei amintim aparitia recenta a unei carti la subiect: Wired for Intimacy – How Pornography Hijacks the Male Brain (“Conceput pentru intimitate – cum pornografia deturneaza creierul masculin?”) Autorul cartii este scriitorul american William M. Struthers, psiholog si profesor la Colegiul Wheaton din SUA. O recenzie a acestei carti, facuta recent de prestigiosul autor si comentator crestin american Dr. Albert Mohler, o aflati aici http://www.albertmohler.com/2010/02/01/hijacking-the-brain-how-pornography-works/

Struthers explica motivul pentru care barbatii vizioneaza pornografia si solicita prostitutia: instinctul dupa intimitate sexuala. Instinctul dupa intimitate este un dar din partea lui Dumnezeu, afirma autorul, dar pornografia este o scurtatura catre satisfactia sexuala prin intermediul pornografiei. Struthers insa aduce si ceva nou privind efectul pornografiei asupra barbatilor, un nou relevat socieatii contemporane prin intermediul tehnologiei moderne: pornografia deturneaza creierul barbatilor. Cu cit vizioneaza mai multa pornografie, cu atit doresc si mai multa pornografie, mai vulgara, si mai depravata. In felul acesta pornografia devine similara drogurilor. Dupa cum drogurile “usoare” inevitabil duc la droguri “grele,” la fel pornografia usoara “(“soft pornography”) inevitabil duce la pornografia dependenta (“hard core pornography”).

Pornografia in Romania

Pornografia in Romania e o plaga iar, spre deosebire de alte tari, autoritatile romane par indiferente la acest fenomen murdar care ne polueaza sociatatea si spatiul public. Ce putem si ce ar trebui sa facem noi, cetatenii tarii, pentru a ne proteja familiile si copiii impotriva pornografiei? Va dam citeva sugestii din experienta altor tari:

*          recomandam ca patronii si oamenii de afaceri sa nu mai vinda si sa nu mai difuzeze pornografie. Fie ca e vorba de statii de benzina, de chioscuri de ziare, de videoteci, de magazine particulare, va indemnam sa nu o mai comercializati

*          recomandam personalului crestin sa refuze, pe baza convingerilor religioase si a libertatii de constiinta, sa vinda pornografie

*          recomandam patronilor si oamenilor de afaceri sa acomodeze convingerile religioase ale personalului crestin care refuza sa vinda material pornografic

*          recomandam boicotarea videotecilor care vind material pornografic

PROCESUL IMPOTRIVA CASATORIEI

O decizie inca nu a fost data in procesul din San Francisco impotriva casatoriei. Noutatea saptaminii acesteia insa este revelarea faptului ca judecatorul federal care a prezidat peste proces si care va face decizia privind mentinerea sa dezinstitutionalizarea casatoriei este el insusi homosexual. Comentariul alaturat, preluat din San Francisco Chronicle, afirma insa ca orientarea sexuala a judecatorului nu va afecta decizia. http://www.sfgate.com/cgi-bin/article.cgi?file=/c/a/2010/02/07/BACF1BT7ON.DTL E indoielnic. Judecatorul Walker a transformat procesul intr-o platforma de propaganda homosexuala impotriva casatoriei. Intentia lui a fost adeverita si de faptul ca initial a intentionat sa transmita procesul in direct pe internet, dar a fost blocat de Tribunalul Suprem SUA.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ieri 10 martie Parlamentul European a adoptat doua rezolutii, una pro avort si una in sprijinul miscarii homosexuale din Croatia. Tocmai am obtinut lista voturilor. Observatia preliminara este ca majoritate europarlamentarilor romani au votat in favoarea rezolutiilor. Vom reveni cu detalii specifice saptamina viitoare.

ORGANIZATII PROVALORI DIN ROMANIA

Astazi facem cunoscuta cititorilor nostri organizatia Provita Media din Bucuresti, infiintata si condusa de d-na Larisa Iftime. De ani de zile am urmarit cu multa atentie si am fost profund impresionati de activitatile multiple si energetice ale acestei organizatii dedicata informarii publicului asupra imoralitatii avortului si asupra faptului elementar ca fiintele nenascute au si ele dreptul la viata. A le depriva de acest drept esential in epoca contemporana a „drepturilor omului,” mai ales in contextul actual cind „drepturile omului” se transforma intr-o adevarata idolatrie mondiala, este o aberatie greu de conceput. De fapt e mai mult decit o aberatie – e o tragedie, un adevart genocid legal si agresiv promovat in numele drepturilor individuale.

PREZENTARE ASOCIAŢIA PROVITA MEDIA

Asociaţia Provita Media funcţionează de aproape şapte ani, fiind înfiinţată în luna martie 2003. La baza  activităţii ei se află ideea protejării şi respectării copilului nenăscut şi a respectării demnităţii umane de la concepţie până la moartea naturală. Ca activităţi, Asociaţia Provita Media şi-a propus mai ales să difuzeze şi să distribuie publicului larg informaţii, care să sprijine acceptarea cât mai largă a ideilor pentru viaţă.

În  publicaţiile şi cărţile pe care le-a editat au fost aduse date şi argumente mai ales din domeniul medical şi politic, despre situaţia copilului nenăscut şi tot ceea ce-i pune viaţa în pericol (avort, contracepţie, fertilizare in vitro, eugenie, eutanasie). A fost  ţintit, cu precădere, publicul general, cu o viaţă creştină tulbure, am spune, sau chiar ateu, deci, un public nu neapărat religios, pornind de la ideea că, în mod fundamental, credincioşii apără viaţa, iar această viziune include toate ideile provita.

De asemenea, Asociaţia a iniţiat dezbateri informate şi echilibrate la diverse nivele ale societăţii româneşti, încurajând participarea mai largă a oamenilor de cultură, a teologilor, sociologilor, psihologilor din România la dialogul despre protecţia copilului nenăscut. A scris scrisori deschise şi petiţii, prin care a urmărit să împiedice proiecte de lege împotriva copilului nenăscut şi împotriva vieţii, în general, ex.: http://www.provita.ro/scrisori-proteste

În 2003, asociaţia a început publicarea unui buletin informativ (în format electronic, întitulat „Dosar Provita Media” – ajuns acum la nr.176, în limba română (prin monitorizarea presei româneşti şi străine) – şi a unuia în limba engleză.  În aceeaşi perioadă, a început şi un proiect de editare de carte, fie prin dezvoltarea unor teme de către membrii organizaţiei, fie prin traducerea unor cărţi fundamentale, necesare unei bune informări în domeniul copilului nenăscut, şi născut, al sănătăţii femeii, al educaţiei tinerilor ş.a.

Asociaţia a încercat, de asemenea, să vină în întampinarea femeilor care au făcut un avort. Multe dintre ele se află sub greutatea unei vini care le macină sufletul şi le pune la îndoială demnitatea. Acest fapt se întâmplă tot mai des deoarece societatea a legalizat avortul şi-l acceptă, în mod public, dar nu recunoaşte urmările tragice ale lui, atât asupra pruncilor, cât şi asupra mamelor. Mass-media, în general, prezintă informaţiile unilateral, fie din ignoranţă, fie aflându-se sub presiunea financiară a marilor trusturi internaţionale, ce promovează avortul pe o mulţime de căi (mai ales prin industria contraceptivelor). Se ştie că nu numai presa nu vorbeşte despre consecinţele avortului, dar şi o mulţime de medici de specialitate nu informează femeia ca ea să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Pentru o informare cât mai largă privind consecinţele psihice şi fizice ale avortului asupra femeii, Asociaţia Provita Media a organizat conferinţe şi a publicat materiale de informare. Toate aceste activităţi pot fi cunoscute mai bine, vizitând site-ul www.provita.ro, la rubrica Conferinţele Provita Media.

Una din realizările importante ale Asociaţiei Provita Media a fost redactarea şi publicarea volumului „O viziune asupra vieţii”, al cărui cuprins are la bază câteva anchete jurnalistice pe tema situaţiei avortului, utilizării contracepţiei şi importanţei familiei şi a copilului în societatea românească. Autorii, jurnalişti cu experienţă, urmând ideile moralei creştine, au încercat să evalueze cauzele şi să propună câteva soluţii. Cartea a fost scrisă cu instrumente strict jurnalistice (anchete proprii şi documentare din cărţi şi publicaţii româneşti şi străine) şi a fost concepută pentru a informa cât mai bine anumite instituţii, ce ar putea avea un rol important  la schimbarea mentalităţilor din România. Am considerat de cuviinţă că trebuie să asociem conceptului creştin despre viaţă şi începutul vieţii o serie de date care să vorbească despre realităţile strâmbe conexe acestui domeniu. Au fost utilizate surse credibile, căutându-se, în acelaşi timp, să se aducă argumente incontestabile la capitolul ştiinţific (medical). Pe de o parte, ne-am folosit de multă literatură scrisă până în 2003, de datele puse în circulaţie de ziare, iar, pe de altă parte, am căutat să completăm tabloul existent cu date culese de noi. Am făcut anchete jurnalistice, prin interviuri şi scrisori, memorii, chestionare, adresate, pe de o parte, medicilor, oamenilor de ştiinţă, juriştilor, oamenilor politici, şi, pe de altă parte, principalelor instituţii din România.  Redactorii s-au lovit de o mare inerţie, chiar de intoleranţă, simţind pe pielea lor cum sunt minimalizate, dacă nu ignorate sau chiar ridiculizate, intenţiile. De fapt, această neînţelegere domneşte peste tot în lume, nu numai în societatea noastră. Se constată că toate instituţiile din România, în mod declarativ, doresc binele omului, în general, şi, în special, al copiilor şi al femeilor. În pasul imediat următor, după aceste intenţii, exprimate în mod retoric doar, când începe punerea ideilor generoase în practică, urmează o răspântie – acţiunile lor şi ale celor cu o viziune creştină despre viaţă pur şi simplu se despart. De fapt, este impropriu să se spună că există o anume înţelegere între cele două părţi. Putem vorbi chiar de două lumi diferite, care, din cauze necunoscute, nu comunică.

Ideea pe care am avut-o ca reper în scrierea cărţii noastre a fost aceea de a limpezi câteva adevăruri, care stau, cumva, într-un con de umbră: situaţia avortului, utilizarea contracepţiei şi importanţa familiei şi a copilului în societatea românească. Cu datele pe care le-am cules, n-am făcut decât să scoatem la lumină, pentru un număr cât mai mare de oameni, adevăruri simple, pe care este clădită toată existenţa noastră.

Asociaţia Provita Media, de asemenea, a mai tradus şi publicat cărţi importante din domeniul por-vita, cum ar fi „Avortul Întrebări şi Răspunsuri/Să-i iubim pe amândoi” de dr. John şi Barbara Willke, „Educaţie sexuală sau îndoctrinare?”, autor Valerie Riches, „Războiul împotriva populaţiei”, autor Jacqueline Kasun, alte materiale de informare privind trauma avortului.

În 2008, Asociţaia Provita Media a organizat câteva conferinţe, pe tema educaţiei sexuale în şcoli şi a traumei post-avort. Dr. Ian Johnston, medic pediatru din Anglia, a vorbit despre felul cum evoluează sarcinile la adolescentele din Marea Britanie, fenomen declanşat şi întreţinut de programele guvernamentale de educaţie sexuală în şcoli, care se bazează pe promovarea contracepţiei şi a avortului.

În octombrie 2008, am organizat conferinţele dnei Victoria Thorn la Bucureşti, Călăraşi şi Oradea, care a vorbit despre suferinţele femeilor după avort.

Larisa Iftime, preşedinte

Asociaţia Provita Media

www.provita.ro

DIN PARTEA CITITORILOR

Organizatia Speranta Pentru Romania ne-a trimis urmatorul mesaj, pentru care le multumim. Actiunile de caritate crestina pe care le desfasoara sunt admirabile.

VEZI VIDEO AICI: http://sperantapentruromania.ro/2010/01/24/100-de-copii-ai-strazii-au-primit-o-masa-calda-de-revelion/

Cu ocazia Revelionului Speranta pentru Romania a oferit cu ajutorul voluntarilor si sponsorilor nostrii, o masa calda pentru copii strazii din Bucuresti. Masa a fost pregatita cu grija de voluntarii Misiunea Speranta pentru Romania si servita copiilor strazii din zona Dristor si Gara de Nord. Pentru voluntarii nostrii a fost o experienta unica pentru ca au participat pentru prima data la o astfel de actiune si si-au exprimat dorinta de a organiza mai des astfel de actiuni, nu numai in ocazii speciale.

Cu ocazia acestui proiect, ne-am dat seama de unele realitati ale vietii de strada. Ne-am dat seama ca nu este suficient sa le oferi numai o masa calda, ei au nevoie de mai mult decat atat, au nevoie de dragoste si intelegere. Dorim sa ne implicam mai mult in actiuni pentru copii strazii, de aceea, daca vrei sa se continue aceste actiuni, daca vrei sa sponsorizezi urmatoarea actiune, ne poti contacta la adresa de email: misiuneasperantapentruromania@yahoo.com, 0766365833 sau 0749 402 098

Material primit de la
www.alianta-familiilor.ro

Locul copiilor în familie

Publicat de elpizein pe februarie 8, 2010
Publicat în: Mesaje. Etichetat: , , , , , , .


În abordarea acestui subiect, trebuie să încep cu o precizare, că sunt familii pe care Dumnezeu nu le-a binecuvântat deocamdată cu copii. Noi venim şi spunem: ,,Dumnezeu m-a binecuvântat cu o soţie bună.” Ce credeţi că se întreabă un tânăr, care de ani de zile se roagă pentru o soţie: „De ce nu mă binecuvintează Domnul şi pe mine?” Dar întrebarea nu-i bună. În timp ce unul spune că Dumnezeu l-a binecuvântat cu o soţie bună, celălalt trebuie să spună că Dumnezeu l-a binecuvântat deocamdată să nu aibă soţie. Pentru că, dacă sunt serios în relaţia cu Domnul şi Dumnezeu încă nu mi-a dăruit ceva, nu înseamnă blestem, ci binecuvântare.

Sunt familii pe care Dumnezeu le binecuvintează cu copii şi sunt altele pe care Dumnezeu deocamdată le-a binecuvântat să nu aibă copii. Înţeleg din Scriptură, că familia este familie, cu sau fără copii. Când Adam şi Eva au fost căsătoriţi, ei au devenit familie, nu au trebuit să aştepte primul copil şi apoi Dumnezeu să spună: „În sfârşit sunteţi binecuvântaţi!” Dacă unii vă doriţi copii şi încă nu îi aveţi, să nu vă consideraţi o familie de mâna a doua, ci să rămâneţi credincioşi lui Dumnezeu.

Am ajuns într-o biserică, la un serviciu de binecuvântare, unde mama s-a rugat: „Doamne, 13 ani m-am rugat pentru copilul acesta, şi îţi multumesc că mi l-ai dăruit.” Anul trecut, discutam cu o femeie cu teamă de Dumnezeu care spunea: „Domnule Iuga, eu am plecat în Germania, mi-am permis financiar să merg pe la cei mai buni medici, şi peste tot mi-au spus deschis: <<Doamnă, nu are rost sa vă luăm banii, nu se poate! Nu veţi avea copii niciodată.>>” Şi dânsa spunea: „Când am fost odată la un medic, aşa m-a umplut o ruşine şi am zis: <<Doamne, eu parcă am uitat de Tine şi m-am rugat acolo în cabinet în sufletul meu: ,,Doamne, mă încred în Tine, Tu ai putere!>>” Peste un an, m-am dus cu fetiţa în braţe şi am arătat-o medicului. El a spus: „Doamnă, aici noi nu ne pricepem, noi vorbim omeneşte.” Mare putere are rugăciunea!
Iar, dacă avem copii, trebuie să îi creştem. Acesta este cuvântul des folosit în Scriptură, în dreptul părinţilor: să ne creştem copiii. Cei care au copii trebuie să-i crească din toate punctele de vedere. O problemă mare în viaţă este să păstrezi echilibrul sau să acoperi toate domeniile.E o diferenţă aici în a creşte şi a lăsa să crească! Una este să creşti un pom şi alta e să laşi un pom să crească.

În Luca 2:52 este un verset pe care ar trebui să-l memorăm toţi: ,,Şi Isus creştea în înţelepciune, în statură şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor”. Aici este prezentarea generală a modului cum a crescut Isus. Isus creştea şi sunt amintite patru domenii, într-o anumită ordine. Dacă noi, românii, am fi scris, ştiţi cum scriam? Isus creştea în statură; primul lucru de care ne ocupăm noi romanii. Uitaţi-vă la toţi micuţii! Unde mă duc, în biserici sau în case tot subnutriţi văd, „puşcă pe ei”.

Eu am crescut într-o biserică de modă veche, tata şi mama ştiau, că înainte de ora 9 dimineaţa, noi trebuie să intrăm pe uşa bisericii. La biserică nu era nici măcar galeată cu apă. Ideea era: Te duci la Casa Domnului pentru închinare: nu ţi-e foame, nu ţi-e sete, nu ţi-e dor de codrul verde. Nu mişcai în front. Începea la ora nouă şi se termina când dădea Domnul. Când am intrat în slujire, i-am văzut cum veneau dimineaţă la biserică. Nu intrau bine în biserică şi aveau câte o pungă de aia ce foşnea. „Să îţi dea bunica pişcoturi? Mhh. Ţi-e sete? Mhh. Da grisine?” Şi pompau în ei, de dimineaţă până seara, nu cumva domnul Goe să sufere două ceasuri în biserică şi să iasă slăbuţ afară din Casa Domnului. Şi creşte copilul cu ideea că la biserică se manancă cel mai bine. Şi hai să mai mergem la bucătărie! N-o să spună la biserică. Hai să mergem la restaurant, acolo unde mâncăm bine: ăla vorbeşte şi eu mănânc.

În Scriptură, scrie că noi nu trebuie să neglijăm trupul, că trupul nostru este Templul Duhului Sfânt. Dar e importantă ordinea şi cum avem grijă. Uitaţi-vă la ordinea în care se investeşte în Isus Hristos: Isus creştea în înţelepciune. Eu, ca părinte, trebuie să spun: copilul meu trebuie să crească în înţelepciune. Dar cum pot să-l învăţ eu pe copilul meu să fie înţelept? Va trebui poate să mă gândesc să fiu eu înţelept, ca să îi fiu model de înţelepciune. Şi poate, va trebui să fac un studiu biblic despre înţelepciune şi poate că, voi ajunge la versetul acela care îl voi sublinia ,, Cine umblă cu înţelepţii, ajunge înţelept!” Dar cine umblă cu proştii? Păi, tot aşa ajunge, nu? Că regula Scripturii este: prietenii răi strică obiceiurile bune.

Isus creştea în înţelepciune, era primul lucru. Isus creştea şi în statură şi aici nu am numai aspecte negative, am şi pozitive. Unul din scandalurile, care îl aveam la un moment dat în casă, ştiţi care era? Cum să plece copiii mei cu sandwich făcut de mama la şcoală. Că nevasta mea, a avut ea nişte fixuri şi unul din ele a fost: „Câtă vreme staţi în casă la mine, vă dau mâncare sănătoasă, că nu ştiu pe mâna cui veţi pica şi veţi mânca E-uri destule.” Dar vă daţi seama, ce problemă e pentru un copil, ca el să meargă la şcoală cu sandwich, când ar putea mânca tot felul de „corcofenţe” din alea expirate de la butic. Era tragedie şi lacrimi. Dar să ştiţi că sunt unii parinţi, care n-au problemă cu asta. Doar e mult mai uşor: îi dai 3 lei să îşi cumpere dintr-o pungă din aia ce foşneşte, tot felul de chimicale ce colorează în acelaşi timp şi îngraşă liniştit. Şi după aceea, dai compania în judecată, că ei nu ţi-au spus că te îngraşi, dacă mănânci opt hamburgeri pe zi.

Trebuie să existe o creştere echilibrată în toate domeniile, în înţelepciune şi în statură ,,şi era tot mai plăcut”, cum? „înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.” Vă interesează ce imagine au copiii voştri înaintea oamenilor? Sigur că da, categoric! Dar întrebarea este: în ce grup vreau să fie copilul meu respectat? În toate grupurile nu cred că poate fi respectat. Mă interesează să aibă un nume mare între vagabonzi, între hoţi, între aurolaci sau între cei care sunt oameni morali, muncitori, harnici. Trebuie să selectezi grupul!

Ne dorim să fie mari în ochii oamenilor, dar este o ordine: Isus creştea în ochii lui Dumnezeu. Că poţi să nu valorezi nimic în ochii oamenilor, dar dacă eşti mare în ochii lui Dumnezeu, care e problema? Important este, dacă eşti mare înaintea lui Dumnezeu. Pentru că eu trebuie să cresc copilul şi va trebui să vin cu argumente: „Copile drag, tu nu ai voie sa faci asta! De ce? Pentru că asta te umileşte în ochii lui Dumnezeu. Şi când e vorba de pacat, o să spun: „Copile, păcatul e ruşinea popoarelor!”Dacă o să constat că neprihănirea înalţă o naţiune, asta înseamnă că înalţă un băiat sau o fată şi o să spun: ,,Preţuieşte neprihănirea, caut-o, urmăreşte-o pentru că asta te va face mare în ochii lui Dumnezeu!”

Apostolul Pavel spune: ,,Întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii, dacă este cu putinţă astupaţi-le gura celor ce vă vorbesc de rău, celor neştiutori şi proşti” dar cum? „trăind în neprihănire.” Când Dumnezeu are planuri, poţi fi mare ca Iosif în ochii lui Dumnezeu şi mare în ochii lui Faraon. Când Dumnezeu te are în vedere, poţi fi mare în ochii lui Dumnezeu ca Daniel şi poţi fi mare şi în ochii împăratului. Dar dacă trebuie să alegi între cele două, atunci alege să fii mare în ochii lui Dumnezeu.

Societatea ne spune cum să ne creştem copiii. Când s-a dat în România legea pentru protecţia copilului, am citit-o şi am fost invitat la o emisiune radio s-o comentez. Eu am crezut că e una micuţă, dar când mi-au scos-o din Monitorul oficial, era cam… Ştiţi care a fost concluzia mea după ce am citit legea aceea? Că cel mai mult, încearcă statul român, să protejeze copiii de părinţi, noi putem fi cei mai mari duşmani ai copiilor. Acum, vă mărturisesc, că un tată democratic, le-am adus copiilor legea acasă s-o citească, să ştie ce drepturi au, numai că am scris eu articolul I: ,,Legea este interpretată de tata” şi apoi le-am dat-o lor.

Se schimbă lumea asta, dar deocamdată se schimbă în rău. Şi vor veni tot mai multe legi, care ne vor cere, să abandonăm Cuvântul lui Dumnezeu şi să umblăm după legile unei societăţi imorale. Biblia nu se schimbă! Hotărârile lui Dumnezeu pentru creşterea copiilor rămân da şi Amin pentru totdeauna.

Odată, un înger al lui Dumnezeu vizitează o femeie, ca să ne dea un exemplu bun. Când o vizitează pe femeie, ştiţi ce face femeia? Merge şi discută repede cu bărbatul, dar nu zice: „Hei bărbate, ia zi tu, dacă ne-ar vizita Domnul pe noi, care crezi că e mai spiritual în casa asta, la cine ar veni?” Şi apoi să spună: „Haha… la subsemnata, că doar a venit, eşti zero, dispari!” Ea merge ca soţie supusă şi spune omului: „Uite m-a vizitat un om al lui Dumnezeu, mi-a dat o veste, că voi avea un copil, mi-a spus în ce condiţii. ” Şi ştiti ce face un bărbat înţelept? Foarte interesant, îngenunchează, şi nu spune: „Doamne, dar cum de te-ai dus la a mea în loc să vii la mine? Tu nu ştii cine îi capul familiei?” El spune: „Doamne, eu cred ce ai spus Tu, nu am nici o problemă că i-ai vorbit ei. Am o singură rugăminte, să mai vină o dată la noi îngerul şi să ne spună, ce să facem cu copilul.”

Păi, m-am gandit eu, n-o ştiut că un copil mic trebuie schimbat, trebuie să mănânce, trebuie îmbăiat, trebuie să îl pui să doarmă. Credeţi că la asta s-a referit? Doar erau atâtea femei în Israel, care ar fi spus: ,,dragă, dar te învaţ eu ce să faci cu copilul.” Ne spunea cineva că o să moară copilul, când i-am făcut prima baie. Că amândoi, şi eu şi soţia, când eu ziceam că apa e cam rece, ea turna să fie mai fierbinte. S-o uitat o vecină la noi, a venit şi a zis: ”Lăsaţi-l şi daţi copilul, îi fac eu prima baie!”. Copilul era dezbrăcat acolo, murea de frig. Şi până la urmă se găseşte cineva să îi ajute, nu asta e ideea. Ştiţi ce-a gândit omul acela? Dumnezeu ne dă un copil. El are un plan cu copilul acesta. Şi noi nu vrem să fim, pe lângă planul lui Dumnezeu.

Te-ai gândit vreodată, ca părinte, că Dumnezeu vrea să-ţi crescă copilul într-o direcţie şi tu te duci în alta. În zona noastră, am stabilit ca la programele de binecuvântare, să mă rog pentru orice copil, dacă vin părinţii în biserică. Eu vreau să-l întreb pe părintele acela: „Tu vrei să lupţi împotriva rugăciunilor mele toată viaţa? Eu mă voi ruga pentru copilul acesta ca să fie în voia lui Dumnezeu, să ajungă mântuit, să fie un slujitor a lui Dumnezeu. Tu ca părinte, vrei ca rugăciunea mea să fie împotriva ta toată viaţa? Dacă tu ai alte planuri pentru copil?” Şi asta începe să le deschidă mintea la oameni.

Copiii sunt ai noştri, dar nu sunt ai noştri. Noi putem fi ca fiica lui Faraon, care îi spune mamei lui Moise: ,,Ia copilul acesta, creşte-mi-l şi îţi voi plăti”. Cam acestea sunt cuvintele care trebuie să le audă din partea lui Dumnezeu, fiecare mamă şi fiecare tată. ,,Ia copilul acesta, creşte-mi-l Mie, pentru Împărăţia Mea, şi îţi voi plăti!” Într-o sală de copii la noi în biserică, am găsit un lucru care mi-a plăcut mult. Învăţătorii de la copii, de la o grupă au scris mare pe perete, pe un panou: ,,Ai noştri pentru o vreme, ai Domnului pentru totdeauna!” Pentru că aşa e, copiii se perindă, trec anii şi copii trec. Poate că aşa ar trebui să scriem noi în cameră la fiecare copil. E foarte important să îi creştem pentru Dumnezeu şi pentru Împărăţia Lui. Să îi creştem cu resursele pe care le avem. Dacă nu facem echilibrul dinainte, unii părinţi vor ajunge robii copiilor din punct de vedere material. „Copilul meu trebuie să aibă cei mai buni adidaşi, copilul meu trebuie să schimbe blugii. Vai! zice, de trei săptămâni nu i-am mai cumpărat calculator la copil, e vechi.” Oricum copiii nu sunt mulţumiţi, cum le-ai cumpărat, vor altceva şi altceva…

Ar trebui să învăţăm ceva de la Isus în relaţia cu ucenicii. Într-o zi, vine un ucenic şi zice: „Doamne Isuse, dă-le drumul, că dacă îi mai ţii aici, leşină de foame! Şi ei au ştiut un lucru: leşină, numai aici să nu leşine! Să nu vină ăştia de la ziar să zică: bă la adunare o leşinat ăştia, că au stat şi au ascultat Cuvântul. Interesul era imaginea lor, nu cumva să… Şi Domnul foarte simplu zice: ,,Daţi-le voi să mănânce!” Păi, zice: ,,Da de unde? Citesc în Biblie, în atâtea ocazii, cum Domnul are grijă.” Zice, mai un pic de untdelemn şi mai un pic de făină şi murim. Încrede-te în Domnul şi toarnă, nu e nici o problemă. Când pui ce ai la îndemâna lui Dumnezeu, întodeauna se produc miracole.

La un moment dat, poporul merge prin pustie. Apele erau amare. Noi criticăm uşor pe evrei, citim acolo simpu în Biblie că după trei zile nu au găsit apă şi au început să murmure. Dar acolo, erau femei gravide, copii mici, bătrâni, care nu mai puteau. Cred că au răbdat cam mult faţă de noi. Păi, unii nu puteau răbda două ceasuri în Biserică. Dumnezeu îi spune lui Moise: „Dar care îi problema? Ia băţul acela şi aruncă-l în apă.” Eu m-am gândit, oare câţi s-or fi împiedicat de băţul acela? Poate unul însetat, mai nervos i-o fi dat un şut cand o văzut că tot se împiedică de el. „Cine te-o mai pus şi pe tine aici?” Şi parcă aşa într-un mod ironic, Dumnezeu spune: „Moise ia bucata aia de lemn, băţul ăla de acolo uscat, aruncă-l în apă!” Şi Moise îl ia, îl aruncă în apă şi zice: „Beţi apă!” Apele s-au făcut dulci. Ce a avut băţul acela în el? Nimic! A fost pus la îndemâna lui Dumnezeu.

În condiţiile pe care le aveţi creşteţi copiii, aşa cum ne învaţă Cuvântul. Trebuie să îi creştem permanent, poate că asta e o problemă la părinţi, că nu putem lua pauză. Dar nu înseamnă să îi cicălim permanent, să le ţinem predici permanent. Există un proces de creştere şi, aş preciza şi lucrul acesta: creşterea unui copil cere efort. Pe copii trebuie să-i învăţăm totul, nu numai anumite lucruri. Noi, parinţii, trebuie să îi învăţăm să îl iubească pe Dumnezeu. Dar cine trebuie să îi înveţe să muncească? Păi, îmi zice unul, frate m-am căsătorit şi a facut nevasta mea prima ciorbă. Când am luat prima lingură, m-am gândit cât de mult o iubesc şi am înghiţit-o. Când am luat a doua lingură, m-am gândit la Golgota, cât o suferit Hristos pentru noi şi la a treia lingură m-am oprit şi am spus: „Iubire, te iubesc mult de tot, dar nu, nu se poate! Ai vrea să înveţi?” Dar nu ea era de vină, ştiţi cine era de vină, mama sa. Orice fetiţă mică la o anumită vârstă, vrea să îşi bage şi ea mâinile pe acolo, dar atunci o încurcă. „Nu, nu, nu! Lasă draga mamei, du-te tu, nu te murdări, că trebuie hainele spălate.” „Draga mamei, tu nu te ocupa de asta, că mama te face avocată la ONU.” Peste 15 ani, nu-i nici avocată la ONU, dar nici mâna pe lingură nu mai pune. Am auzit pe unul, că se şi lăuda cu: „fraţilor nu ştiu să bat un cui, credeţi-mă!” Ferească Domnul! Una e să nu poţi şi alta e să şi spui. Cine trebuie să îi înveţe munca pe copii? Nu să fie robul muncii, dar să îi înveţi măcar lucrurile elementare.

O rugăciune care trebuie să o facă părintele, în afară de sănăntate şi înţelepciune, este să îi prindeţi când vă ascund lucruri. Spuneţi Domnului deschis: „Doamne, eu nu pot fi cu ei peste tot. Când fac câte o şmecherie, fă cumva să aflu şi eu.” Funcţionează! Dacă te rogi sincer, o să rămână copiii blocaţi şi o să spună: „măi ăsta e ghicitor sau ce are?” Pentru că Dumnezeu într-un mod miraculos sau cum e nevoie, o să îţi facă ţie, parintelui de cunoscut. Ori dai o dată unde nu trebuie, ori greşeşti strada cu maşina. Mie mi se întamplă şi cu tinerii din biserică. Mă trezesc câte o dată că plec în oraş într-o direcţie şi ajung în alta. „Bă, ce caut eu pe strada asta?” Şi nu eram beat! Pe când să întorc maşina, văd doi porumbei din biserică pe stradă. „Hei! zic, acuma ştiu eu de ce am greşit.” Mă duc până în dreptul lor, las geamul în jos, mă uit la ei, să vadă că i-am văzut şi plec mai departe. Imediat sună telefonul: „Frate păstor, tot am vrut sa vă căutăm.” Dar… hm..de nu greşeam eu strada.. Aşa se întâmplă şi cu copiii!

Copiii trebuie disciplinaţi. Sunt lucruri care le plac copiilor noştri. Aşa-i? Şi atunci, de acolo să îl tai. Păi, vă spun, sunt copii care decât să îl tai de la calculator, mai bine zice „dă-mi o mamă de bătaie, urc pe pereţi şi apoi lasă-mă la calculator.” Şi spui: nu iubire, dar de ce să te bat eu, că eu te iubesc, îl şi mângâi dacă trebuie, zicând: „o săptămână nu vezi calculatorul” Îi în stare să turbe. Disciplina înseamnă acolo unde îl doare. Dar parinţii trebuie să încurajeze pe copiii. Au avut dreptate când mi-au spus într-o zi:”Tată, nu mi se pare că e treabă cinstită.” „Cum măi, nu e cinstită?” „Venim acasă şi spun, am luat 10 la fizică. Bine. Am luat 10 la… bine… bine…Vin mâine acasă, mi-o dat 9 la română, băăăăăă….şi de ce nu te bucuri de 10 cât te superi de 9?” Am venit eu cu argumentul: „Dacă Domnul ţi-a dat minte de 10 îi normal să iei 10, nu?” Dar totuşi ei aveau dreptate. Adică dacă fac bine, bucură-te că fac bine şi spune ,,Felicitări, ai făcut bine!” Să ştiţi că sunt copii care pe toată încurajarea lumii, nu dau cât dau pe un cuvânt de la tata. Când tata spune: „Bravo băiete! Îmi place de tine, sunt mândru de tine!” Când mama îi spune fetei: „Îmi place! Se vede că semeni cu mine. Adica nu… Ce îmi place de tine.” Cred că este important să încurajăm!

Noi trebuie sa îi sfătuim pe copii, vis-a-vis de însurătoare sau de măritiş, dar nu atunci când nu mai judecă pentru că sunt îndrăgostiţi, ci de mici trebuie să-i învăţăm în fiecare zi, ca atunci când vor fi mari, să facă alegerea în voia lui Dumnezeu. Atunci când baiatul vine şi spune „tată am găsit o fată” şi zici „băi arată-mi-o şi mie”. Te uiţi la fată şi spui: „băi eşti mai deştept ca taică-tu. Numai tu ai putut face alegerea asta, copilul meu.” De ce? Pentru că te-am învăţat eu. Da, te-am învăţat 20 de ani, nu acum când hormonii lucrau în tine.

Vine ziua în care îi încredinţăm în mâna celuluilalt, dar să îi pregătim pentru aceasta. Şi când îi încredinţăm, prin călăuzire divină, să-i încredinţăm. Să-i lăsăm în mâna lui Dumnezeu şi împreună cu celălalt să urmeze voia Domnului. Dumnezeu are binecuvântări pentru cei mici şi pentru cei mari şi aşteaptă ca toţi să fim copiii Lui. Şi mă rog lui Dumnezeu, ca toţi copiii Lui, să creştem frumos în toate privinţele. Acolo unde ne iese bine să spunem: ,,a Domnului este slava, gloria şi meritul!” Unde am greşit, să avem puterea să recunoaştem, să ne pocăim şi să îndrăznim. Dumnezeu încă mai are milă pentru noi şi casele nostre.

pastor Viorel Iuga

Mesaj

Publicat de elpizein pe februarie 6, 2010
Publicat în: Mesaje. Etichetat: , , , , , , , .

Dragi fraţi care ne aduceţi Cuvântul din partea lui Dumnezeu. Dorinţele de mai jos reprezintă ceea ce ne doare şi ceea ce am dori să auzim de la voi. Inţelegem că viaţa de pe pământ e o şansă de a o trăi cu lumea sau cu Dumnezeu. Am ales să o trăim cu Dumnezeu de aceea ne pasă ce sfaturi primim prin predicile voastre. De aceea vă rog în Numele Domnului Isus:

Spuneţi-ne de faptul că putem avea fanfare şi coruri profesioniste, solişti şi predicatori excepţionali şi totuşi, doar să ne meargă numele că trăim. (vezi Biserica din Sardes).
Spuneţi-ne că putem avea programe încărcate de puncte, organizate ca la carte, fără prezenţa Domnului în ele. (vezi Biserica din Laodicea căreia îi spune Domnul: ,,Iată Eu stau la uşă, şi bat.”)
Spuneţi-ne mai multe mărturii din viaţa voastră, din experienţele cu Domnul ce le-aţi trăit voi şi mai puţine din vieţile misionarilor care au trăit cu nu ştiu câte sute de ani în urmă.
Spuneţi-le băieţilor tineri că pornografia se combate cu monitorul stins şi cu Biblia deschisă. Spuneţi-le fetelor că e mai ferice să fie bătătorit covorul din odaiţă decât cel din faţa oglinzii.
Spuneţi-ne că o oră de rugăciune face mai mult decât 10 ore pe yahoo-messenger.
Spuneţi-ne că NU vom vedea Cerul dacă credem că Isus e o stâncă pe care o loveşti când ai nevoie de apă. Spuneţi-ne că Isus nu e o trusă de prim-ajutor la care alergi doar când copilul are o boală fizică, ci e Acelaşi Domn la care ar trebui părinţii să alerge şi când copiii sunt loviţi de boli spirituale.
Spuneti-le celor care vin la 9:25 la adunare şi pleacă la 12 fara 5, că Isus a “stat” mai mult timp pe cruce decât stau ei pe scaun.
Spuneţi-ne că diplomele şi carierele noastre fără o viaţă de pocăinţă reală pălesc în faţa Mântuitorului.

NU ne spuneţi că păcatele mici nu sunt importante. Nu ne spuneţi doar de HAR ci amintiţi-ne că Christos e şi un foc mistuitor. Spuneţi-ne că Recabiţii au fost încercaţi în singurul lucru care îl puteau face mai uşor din tot ce le-a poruncit tatăl lor. Cu siguranţă era mai uşor pentru Ieremia să le ceară să bea vin decât să îşi facă case. Şi era mai uşor şi pentru ei să se scuze că cel mai mare proroc din ţară le-a cerut asta. Spuneţi-ne aşadar, că părinţii noştri au fost oameni verticali, care au trăit Biblia şi noi suntem tentaţi să “vindem” principiile lor prin căminele studenţeşti de la facultate.
Spuneţi-ne că bunicii noştri preferau o vizită la orfani, văduve sau bolnavi, între cele două programe de duminică decât trei ore de somn.

Spuneţi-ne că ei posteau 3 zile pe săptămână şi mergeau la sapă şi lucru la câmp toată ziua, iar noi lucrăm la birou şi mulţi dintre noi nu avem nici măcar o zi de post pe săptămână.
Spuneti-ne că ei plângeau la fiecare predică; noi mai mult zâmbim.
Spuneti-ne că praful de pe Biblia noastră ne va condamna în ziua judecăţii dacă nu o citim şi nu o trăim.
Când ştiţi că urmează o duminică, sau joi, sau orice altă zi când trebuie să ne aduceţi un mesaj, vă rugăm staţi mai mult pe genunchi decât în faţa buletinelor de ştiri.

Spuneţi-ne dragi predicatori ADEVĂRUL, fără să vă fie teamă că nu veţi fi aleşi la următoarele alegeri în comitet. Adevărul a biruit în arenele romane, cu atât mai mult va birui unde sunt oameni care doresc să-l trăiască.
Spuneţi-ne să ne rugăm ca Domnul să scoată proroci, oameni care au daruri de vindecare, nu vă mulţumiţi ca în biserică aveţi doar oameni care ştiu să spună poezii. Oratori buni sunt şi în lume. Profesionalism găsim şi la filarmonică. Ceea ce dorim este mai mult prezenţa Duhului şi mai puţin prezenţa  “noastră”. Mai multă rugăciune şi mai puţin spectacol. Mai multe predici pentru nevoile noastre.
Spuneţi-ne că există şi IAD nu doar RAI.
Spuneţi-ne că putem şti capitole din Biblie pe de rost şi totuşi să ajungem în iad dacă nu le împlinim.
Spuneţi-ne că putem trăi lângă oameni ca Pavel şi totuşi să ne întoarcem la lucrurile lumii din Tesalonic ca şi Dima, dacă nu avem o relaţie personală cu Domnul.
Nu vă mulţumiţi că aveţi în biserică oameni care vă laudă. Nu uitaţi de roaba cu duh de ghicire care s-a luat după Pavel şi striga: „Oamenii aceştia sunt robii Dumnezeului Celui Prea Înalt şi ei vă vestesc calea mântuirii.” Diferenţa dintre Pavel şi alţi predicatori a fost că el nu a amestecat sfinţenia cu nelegiurea. Vroia oameni care să fie sfinţi. Şi pentru că vroia asta, a fost bătut cu nuiele. De ce? Pentru că s-a eliberat pe el şi pe Sila de aplauze.
Chemaţi-ne mai aproape de Isus, la o viaţă adevărată de pocăinţă. Chemaţi-ne la sacrificiu pentru lucrarea Domnului. Chemaţi-ne la dragoste şi iubire pentru Domnul şi pentru fraţi.
Vă mulţumesc,
un tânăr ce trăieşte încă în Babilonul acestei lumi, cu fereastra deschisă spre Ierusalim, nu departe de groapa cu lei.

Ps: Cine crede că acest mesaj e doar pentru predicatori, este rugat să îl recitească.

Efemeritate

Publicat de elpizein pe ianuarie 28, 2010
Publicat în: Mesaje. Etichetat: , , , , , , .

EFEMERITATE

„…Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel şi apoi piere.” (Iacov 4:14)

Dacă există măcar un adevăr cu care vor fi de acord (oricât de greu de suportat ar fi acesta) toţi oamenii de pe această planetă – indiferent de originea lor, de etnie, de limba pe care o vorbesc, de religie, de cultură sau orice altceva s-ar mai putea adăuga la acestea – acela este că umblarea noastră pe acest pământ este una limitată în timp.

Cu alte cuvinte, intrăm în această lume aducând cu noi bucurie dar şi durere prin chinurile naşterii, creştem încet, cu greutate, provocând părinţilor noştri sentimente dintre cele mai plăcute şi înălţătoare, de bucurie, şi împlinire, alături de cele de îngrijorare, teamă, disperare, dezamăgire, pentru unii chiar dispreţ şi ură, ajungem la maturitate, ne luăm viaţa „în propriile mâini” (ce mult le place unora să rostească aceste cuvinte cât mai clar, în aşa fel încât să fie siguri că părinţii lor „cei bătrâni şi depăşiţi” au auzit şi au înţeles) şi încărcaţi cu o desagă uriaşă de vise, pornim pe potecile înguste şi încurcate ale vieţii, cu nădejdea că ni se vor împlini toate.

Însă marii noastre majorităţi ne scapă din vedere (sau poate mai degrabă din minte) ceva…Este atât de supărătoare şi atât de … „imposibilă” această posibilitate încât ajungem să credem cu încăpăţânare că nici unuia dintre noi nu i se poate întâmpla. Este adevărul (mult mai greu de suportat decât cel dintâi) că habar n-avem cât anume mai avem de umblat prin această lume.

Există o întrebare pe care ar trebui să şi-o pună, şi la care ar trebui să poată răspunde, fiecare fiinţă umană şi anume: „Ce se va întâmpla cu mine dacă astăzi mor şi părăsesc lumea aceasta? Probabil că unii dintre dumneavoastră mă vor cataloga drept pesimist, bântuit de gânduri morbide, incompatibile cu atitudinea de fericire şi de bucurie ce ar trebui să domine viaţa cea nouă a creştinului, în calitate de copil al lui Dumnezeu.

Mărturisesc că eu însumi mi-am „forţat” mintea cu astfel de exerciţii de imaginaţie. Atunci când am realizat că această posibilitate este una cât se poate de realistă, toată perspectiva asupra vieţii mele s-a schimbat în mod radical. Dintr-o dată toată frământarea şi preocuparea pentru „firimiturile şi vechiturile” de aici, de jos, s-a schimbat în tânjirea după „întregul şi nou-nouţul” de acolo (de dincolo) de sus. De fapt, cum altfel ai putea să înţelegi cuvintele apostolului Pavel: „Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ. Căci voi aţi murit şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu.” (Coloseni 3:2)

Astfel, întrebarea lui Iacov „…Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel şi apoi piere.”, devine acum foarte importantă, chiar dacă încă stânjenitoare pentru mulţi dintre noi, privită mai ales din perspectiva omului modern, căruia i s-a promis că descoperirile „atotcuprinzătoarei” ştiinţe îl vor face să uite de perimatele concepţii înguste ale religiei (până în prezent singura ofertantă a unei variante de viaţă veşnică, la pachet însă cu nevoia de pocăinţă şi credinţa într-un Dumnezeu ne-pipăibil), atunci când descoperirile oamenilor de ştiinţă „eliberaţi” de jugul religiei, vor oferi mult râvnita „tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” (pe acest pământ, se înţelege!).

Până atunci însă, rămâne valabilă zicala „ne naştem pe rând şi plecăm pe sărite”, aşa că bine am face să luăm seama la posibilitatea ca plecatul pe sărite „să sară” chiar în dreptul nostru într-o bună zi.

Eşti pregătit de plecare? Dacă da, ferice de tine. Dacă nu, ia aceste cuvinte ale apostolului Pavel şi gândeşte-te adânc la înţelesul lor: ,,Căci eu sunt gata… şi clipa plecării mele este aproape.” (2 Timotei 4:6).

Claudiu Lupu

Ce ai pus în inima ta azi?

Publicat de elpizein pe ianuarie 11, 2010
Publicat în: Mesaje. Etichetat: , , , , , , , , .

„Păi ce să pun? Ca omul. O cafea, că n-am mâncat încă!” Stai puţin, nu în stomac, ce ai pus în inimă. „Ah, ce să pun domnule: nu-i auzi pe ăştia? Să trăim bine… da uite ce viaţă”. Oamenii de oriunde ştiu când vorbeşti de inimă şi când vorbim de cord.

În Biblie, inima reprezintă şi altceva decât motorul vieţii biologice. Este sediul emoţiilor, a gândurilor şi al deciziilor. De aceea inima este foarte importantă, ea ne ajută în legătura cu cei din jur, cu creaţia, cu noi înşine şi mai ales cu Dumnezeu. În Biblie de multe ori inima este acelaşi lucru cu sufletul omului. Când Dumnezeu i-a cerut omului să se închine i-a spus:

„Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta. Şi poruncile acestea, pe cari ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta.” [Deuteronom 6.4-5]

Fiul lui Dumnezeu Isus Cristos a arătat că între comportamentul nostru de zi cu zi şi inima noastră este o legătură directă:

„Căci dinlăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. Toate aceste lucruri rele ies dinlăuntru, şi spurcă pe om.” (Matei 7. 21-23)

V-aţi întrebat vreodată de ce oamenii gândesc rău, mint, poftesc, fură, înjură sau curvesc ? pentru că sunt amăgiţi de diavol, vor spune unii. Sau pentru că sunt needucaţi vor spune alţii. Ori pentru că sunt pur şi simplu la locul potrivit, la momentul nepotrivit, adică zic ei, ghinion. Pur şi simplu s-a întâmplat… Aşa să fie? Poate aşa pare. Dumnezeu spune însă că purtarea noastră e răspunderea noastră, e alegerea noastră.

E adevărat că suntem păcătoşi din fire şi ne vine să facem aşa dar e tot atât de adevărat că suntem liber să alegem ce face. Idee e că şi dacă vrem să facem binele în inima dorim de multe ori răul. Adică putem face acţiuni bune, putem spune vorbe politicoase şi totuşi inima noastră să fie rea. Acesta a fost păcatul liderilor religioşi, Fariseii. Ei erau curaţi la exterior dar murdari, păcătoşi în interior. Ieremia spunea „Inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?”.

Tragedia e şi mai mare. Sunt oameni care sunt educaţi, au o viaţă prosperă şi totuşi recunosc că au o inimă rea. Ba mai mult sunt oameni care au gânduri curate, o vorbire politicoasă şi chiar fapte bune dar când îi întrebi sincer cum este inima lor recunosc că pornirile inimii sunt ca şi ale celorlalţi oameni dar undeva pe drumul vieţi inima lor a fost schimbată.

Realitatea este că o inimă în care nu locuieşte Dumnezeu nu poate produce viaţa lui Dumnezeu. E nevoie de un transplant. O schimbare completă a inimii. Oh, dar cine n-ar vrea o inimă bună, curată, iertătoare, blândă, iubitoare, miloasă, credincioasă şi altele? Aţi auzit vreodată pe cineva să spună că nu o vrea?

Doar cei care nu îşi înţeleg starea inimii pot crede că sunt buni aşa cum sunt. Cei care sunt sinceri pot vedea rădăcinile păcatului şi pot să se schimbe. Apoi, cei care nu cunosc măreţia lui Dumnezeu pot crede că sunt bine aşa cum sunt. Dar cine are parte de o revelaţie directă ca şi Iov se umileşte, se ruşinează şi se lasă schimbat de Dumnezeu. Îngerul care vede faţa lui Dumnezeu când este întrebat de Ghedeon care este numele lui Dumnezeu, i se răspunde simplu: „Numele lui este minunat”. Aşa este Dumnezeul care vrea să locuiască şi în inima ta. Mai este o categorie de oameni care trăiesc prin comparaţie şi dacă văd pe alţii mai răi ajung la concluzia că ei sunt mai buni, prin urmare au o inimă mai bună.

Ştiţi de ce mulţi din evreii care au trăit în vremea când Domnul Isus a fost pe pământ nu au fost mântuiţi? Citiţi răspunsul unui evreu convertit care s-a întâlnit personal cu Isus Cristos şi a devenit mai apoi, apostolul Pavel. El scria creştinilor din Roma:

„Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu pentru Israeliţi, este să fie mântuiţi. Le mărturisesc că ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere: pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi, şi nu s-au supus astfel neprihănirii, pe care o dă Dumnezeu.” [Romani 10.1-3].

Au ratat mântuirea pentru că se credeau suficient de buni, de neprihăniţi. Este ca şi intrarea în aceea biserică unde trebuia să îngenunchezi pentru a intra pe uşă. Mulţi nu se puteau apleca ca să intre pe o uşă aşa umilă, aşa că preferau să rămână afară.

Care este starea inimii tale? Poate ai nevoie şi tu de schimbare totală. Dar cum?  Cum poate fi schimbată inima unui om?

Sunt câţiva paşi necesari:

Rugăciunea sinceră e primul pas foarte important. Psalmul 139. 23-24: „Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gândurile! Vezi dacă sânt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veciniciei!” . Când te rogi fii conştient că Dumnezeu te vede, te aude şi doreşte să-i vorbeşti sincer. El ştie inima omului mai bine ca noi înşine. Rugăciunea e recunoaşterea că Dumnezeu e creatorul inimilor noastre şi că avem nevoie de ajutorul Său!

Citeşte Biblia şi încrede-te în Dumnezeul ei: „Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale. Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!” [Psalm 119. 10-11, Coloseni 3.16]. Biblia e mai mult ca o carte, e Cuvântul divin care pătrunde şi schimbă inima. A încerca să te schimbi bazat pe cuvintele tale sau ale unui terapeut nu ajută pe deplin. A te încrede în Cuvântul lui Dumnezeu înseamnă să îţi laşi viaţa condusă de principiile perfecte! Evrei 4.12 spune căci Cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător în inimile noastre! E transformator! Deci încrede-te în El şi te va schimba!

Mărturiseşte-şi păcatele şi primeşte iertarea lui Isus Hristos prin credinţă: „Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu, şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!” Şi Tu ai iertat vina păcatului meu. De aceea orice om evlavios să se roage Ţie la vreme potrivită! Şi chiar de s-ar vărsa ape mari, pe el nu-l vor atinge de loc.” [Psalm 32.5-6]

E bine să ştii că alţii te pot ajuta în rugăciune dar mai important e să ştii că Dumnezeu vrea să te rogi chiar tu, cu credinţă!

Trăieşte o viaţă de mulţumire; Biblia nu spune că toate sunt bune dar să fim mulţumitori în toate situaţiile e voia lui Dumnezeu. Poate crezi că e puţin lucru. Dar uită-te la roadele nemulţumirii. Tristeţe, slăbiciune, uzură psihică, boli de stomac, nervi, relaţii tensionate, păcat. Mulţumeşte lui Dumnezeu zilnic pentru că e cu tine, te iubeşte, te călăuzeşte, te ocroteşte, te binecuvântează! Pentru căderile tale cere-i iertare şi mulţumeşte-i că te mustră şi te corectează!

„Mulţămiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi” [1 Tesaloniceni 5. 18].

Era o mamă care avea doi fii; unul vindea umbrele iar celălalt papuci de vară. Femeia se întâlnea cu o prietenă şi-i spunea ce tristă e că azi plouă şi fiul ei mai mic nu vinde papuci. Altă zi se plângea că e soare şi fiul ei mai mare nu vinde umbrele. Prietena ei când a văzut-o aşa i-a spus într-o zi: dragă ce ar fi să faci invers; în zilele cu soare să nu te mai plângi că fiul mare nu vinde umbrele ci să mulţumeşti Domnului că cel mai mic vinde papuci de vară; iar în zilele cu ploaie să mulţumeşti că fiul cel mare vinde umbrele. În felul acesta vei putea mulţumi zilnic pentru ceva lui Dumnezeu şi nu vei mai fii tot tristă.

Evrei 12.15 spune că amărăciunea ne poate face să uităm de Harul lui Dumnezeu! Mulţumirea ne menţine în Har!

Fii bun cu toţi oamenii din jurul tău. Dumnezeu face bine şi celor buni şi celor răi, chiar dacă nu este de acord cu faptele lor. Isus spunea că prin aceasta arătăm că suntem copiii lui Dumnezeu: dacă facem bine şi celor ce nu merită (Matei 5. 48). Când oamenii văd faptele noastre ei ar trebui să vadă inima lui Dumnezeu!

În final ascultă de Dumnezeu şi nu uita cuvintele Scripturii: „Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.” [Prverbele 4. 23].

Deci, ce vei pune azi în inima ta? Pune-L pe Dumnezeu, cuvântul Bibliei, ascultarea, facerea de bine!

Pastor Mircea Andreican

Mircea Andreican

Cât de mult îţi doreşti Cerul?

Publicat de elpizein pe ianuarie 2, 2010
Publicat în: Mesaje. Etichetat: , , , , , .

Ev. Ioan 14:1-6 “ Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu, şi aveţi credinţă în Mine.  În casa Tatălui Meu Sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde Sunt Eu, să fiţi şi voi. Ştiţi unde Mă duc, şi ştiţi şi calea într-acolo.”  „Doamne” I-a zis Toma „nu ştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într-acolo?”  Isus i-a zis: „Eu Sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.“

Apocalipsa 7:9-17 „ După aceea m-am uitat, şi iată că era o mare gloată pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice seminţie, din orice norod şi de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi în haine albe, cu ramuri de finic în mâni;  şi strigau cu glas tare, şi ziceau: „Mântuirea este a Dumnezeului nostru, care şade pe scaunul de domnie, şi a Mielului

Când ne dorim ceva cu adevărat trebuie să acţionăm să facem ceva ca să avem lucrul dorit sau să ajungem acolo unde ne-am propus.Foarte mulţi turişti din ţară şi din străinătate vin la Vişeu de Sus în fiecare an ca să vadă locurile, peisajele deosebite, mocăniţa….Ei trebuie să facă ceva ca să ajungă aici. Se pregătesc, plătesc un preţ, parcurg un drum. Visul , dorinţa arzătoare a multor oameni este să aibă o casă a lor, o maşină şi ca să-şi împlinească dorinţa fac tot felul de sacrificii… Se gândesc, se roagă , plănuiesc, muncesc, adună bani, construiesc…. Dar dintre toate câte ni le dorim în lumea aceasta toate sunt trecătoare de aceia cel mai important este să ne dorim şi să căutăm mântuirea sufletului nostru. Apoi oricât de mult ne dorim să vizităm locuri frumoase sau să le dobândim cel mai important este să ne dorim Cerul , Raiul Lui Dumnezeu. DOMNUL Isus ,ne vorbeşte prin Biblie despre Cer şi apostolul Pavel, Ioan. Cerul nu este numai un loc real dar este şi minunat, frumos, odihnitor, bogat ,plin de bucurie , pace şi este un loc de care fiecare om are nevoie. Dumnezeu a pregătit acest loc Cerul – Raiul pentru oameni, ca un loc în care nu va mai fi moarte, boală, suferinţă, necazuri, lacrimi, dureri, nici păcat, nici ispite ci acolo va fi o închinare sfântă şi plină de bucurie , mulţumire înaintea Domnului …Nu pot în cuvintele mele sărace să descriu cât de frumos va fi în Cer. Toţi oamenii ar putea să ajungă în Rai dar nu toţi vor ajunge pentru că nu toţi doresc cu adevărat să ajungă acolo şi nu toţi sunt gata să creadă în Domnul Isus şi să meargă pe calea trasată de El spre Cer. Mulţi ajung să creadă cu adevărat doar în clipa morţii şi să-şi dorească cu disperare Raiul dar pentrucă atuci când Dumnezeu prin slujitorii Lui i-a chemat ei au stat nepăsători şi nu s-au pregătit , este prea târziu. Vestea bună este că din punctul lui Dumnezeu de vedere El a făcul tot ce trebuia făcut şi este gata să îl ajute pe orice om nu doar să audă despre Cer ci şi să ajungă acolo.

Dar cât de mult ne dorim noi Cerul, Raiul Lui Dumnezeu? Cât de mult ţi-l doreşti tu iubit cititor?

1. Atât de mult încât eşti gata să crezi în jertfa de pe cruce a Domnului Isus?

Ev. Ioan 3:16 “ Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.”  1Corinteni 15:1-3  “Vă fac cunoscut, fraţilor Evanghelia pe care v-am propovăduit-o pe care aţi primit-o, în care aţi rămas, şi prin care Sunteţi mântuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba aţi crezut.  V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi;”

Biblia ne învaţă că Isus a murit pe cruce purtând asupra Lui păcatele noastre. Fiecare om este păcătos ,mort spritual în păcatele lui şi nu se poate mântui singur. Isus este Calea , Adevărul şi Viaţa şi nimeni nu vine la Tatăl decât prin El. Ev. Ioan 14:6 De aceia dacă îţi doreşti cu adevărat Cerul, Raiul atunci trebuie sa crezi şi tu în jertfa , moartea pe cruce a Domnului Isus în locul tau. Trebuie să-ţi pui încrederea în Isus pentru iertarea păcatelor tale. Trebuie să-ţi mărturiseşti Domnului păcatele şi să ceri iertare în Numele Domnului Isus. 1Ioan 1:7-9 „ Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţeşte de orice păcat.Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi.Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.” Nimic altceva nu te poate ajuta, mântui ,curăţi de păcate. Mulţi oameni ar dori să ajungă în Cer dar nu pe Calea deschisă de Domnul Isus ci prin eforturile lor , bani, religie etc… Romani1:16-17

2. Atât de mult încât eşti gata să  te pocăieşti?

Ce este pocăinţa? Foarte mulţi oameni se feresc de cuvântul acesta ca de ceva rău şi consideră de multe ori că cei ce se pocăiesc greşesc. Dar care este adevărul? Ce scrie în Biblie? Pocăinţa este o poruncă a Domnului Isus şi a sfinţilor apostoli. Pocăinţa este o recunoaştere a păcatelor din viaţa noastră ,o mărturisire a lor cu părere de rău, şi o renunţare la păcate. Cine doreşte cu adevărat să ajungă în Cer –Rai trebuie să se pocăiască de păcatele lui. Mulţi oameni ar dori să ajungă în Cer dar nu ar vrea să se lase nici de păcatele din viaţa lor. Unii oameni trebuie să se pocăiască de păcatul înjurăturilor, alţii de păcatul beţiei, hoţiei, curviei,lăcomiei, urii….etc…. Iată ce este scris în Sfânta Scriptură – Biblia: Ev. Marcu 1:15  El(Isus) zicea: „S-a împlinit vremea, şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă, şi credeţi în Evanghe.” Matei 4:17  ; Luca 10:13 …. ; Luca 15:7  Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni neprihăniţi care n-au nevoie de pocăinţă.
Faptele Apostolilor 17:30 Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă, şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască;   Faptele Apostolilor 2:38  „Pocăiţi-vă” le-a zis Petru….;’’ Apocalipsa 3:19   Ev. Matei7:13-14  Intraţi pe poarta cea strîmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi Sunt cei ce intră pe ea.  Dar strîmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini Sunt cei ce o află. Evrei 3:12-13

3. Atât de mult încât eşti gata să mărturiseşti credinţa   ta prin botez?

Ce este botezul?  Este porunca Lui Dumnezeu pentru fiecare credincios , este o mărturie personală şi publică a celui ce se botează. Omul care a auzit Evanghelia şi a crezut mărturiseşte prin botez credinţa lui în moartea şi învierea Domnului Isus şi mai mărturiseşte că şi el prin pocăinţa lui a murit faţă de păcate şi nu vrea să mai trăiască în păcate şi a înviat prin credinţă la o viaţă nouă împreună cu Hristos, o viaţă de ascultare, de slujire spre slava Lui Dumnezeu.  Romani 6:3-4 „Nu ştiţi că toţi cîţi am fost botezaţi în Isus Hristos, am fost botezaţi în moartea Lui?  Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentruca, după cum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă.” Botezul adevărat este botezul personal, cerut şi înfăptuit de omul credincios. Botezul copiilor mici nu a fost practicat si nici poruncit în Biblie nici de Domnul Isus nici de sfinţi apostoli. Citeşte cu atenţie următoarele versete: Matei 28:19  Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Marcu 1:5  ; Ev Marcu 16:15-16  Apoi le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea, şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.  Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osîndit. Luca 7:29-30  . Faptele Apostolilor 2:38  ; 2:41  Cei ce au primit propovăduirea lui, au fost botezaţi… Faptele Apostolilor 8:12;   Faptele Apostolilor 8:36  Pe când îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: „Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?” Filip a zis: „Dacă crezi din toată inima, se poate.” Famenul a răspuns: „Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.”Faptele Apostolilor 8:38   Ev. Matei 10:32-33

4. Atât de mult încât eşti gata să slujeşti în Biserică?

Biserica este formată din toţi oamenii care au crezut Evanghelia s-au pocăit de păcatele lor şi s-au botezat. Aceştia formează Biserica Universală dar fiecare creştin trebuie să facă parte şi dintr-o Biserică locală. Nu poţi să trăieşti viaţa de credinţă de unul singur .Ai nevoie de ajutorul celorlalţi credincioşi şi ei au nevoie de ajutorul tău.Ai nevoie de o Biserică locală vie, sănătoasă, care ascultă de Hristos şi de Biblie. Ev . Matei 7:16-21 „ Îi veţi cunoaşte după roadele lor… Nu orişicine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.”  Fapte 2:40-42 „…. Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pîinii, şi în rugăciuni.” Dumnezeu prin Duhul Sfânt dăruieşte fiecărui creştin daruri de slujire spre folosul altora. Matei 16:18   Faptele Ap. 9:31  ;. Faptele Ap. 14:23 ; Faptele Ap. 16:5  ; 1 Corinteni 1:2 ;1Corinteni 12 :4-7

5. Atât de mult încât eşti gata să mărturiseşti Evanghelia ca şi alţi să ajungă în Cer?

Evanghelie înseamnă veste bună. Vestea bună că Isus a murit pentru păcatele noastre şi a înviat din pricină că am fost socotiţi neprihăniţi . Domnul Isus a poruncit creştinilor să mărturisească Evanghelia la orice făptură. Creştinul care vrea să ajungă în Cer şi care iubeşte pe Dumnezeu şi pe oameni nu se va ruşina şi nu-i va fi frică să vestească Evanghelia. Dacă nu mărturiseşti Evanghelia cu pasiune ca şi alţi oameni să poată să ajungă în Cer înseamnă că nu iubeşti pe Dumnezeu şi nici pe oameni suficient şi este un mare semn de întrebare dacă tu îţi doreşti cu adevărat să ajungi în Cer. Matei 4:23  „Isus străbătea toată Galilea, învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care era în norod. Matei 24:14  ; Marcu 16:15  Apoi le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea, şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Luca 9:6  Ei au plecat, şi au mers din sat în sat, propovăduind Evanghelia, ..Romani 1:15  .Romani 1:16

6.Atât de mult încât eşti gata să suferi, să rabzi, să porţi crucea de dragul Domnului Isus?

A urma pe Domnul Isus într-o lume potrivnică ,plină de păcat , necredinţă ,…nu este întotdeauna uşor. Dar este cea mai înţeleptă hotărâre pe care o poate lua un om. Domnul Isus a venit pe pământ şi a purtat crucea de dragul nostru ca şi noi să nu mai trăim pentru noi înşine ci pentru Cel ce a murit şi a înviat pentru noi. Ev. Luca 9: 23-26  Apoi a zis tuturor: „Dacă voeşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să Mă urmeze. Fiindcă oricine va voi să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va mântui. Şi ce ar folosi un om să câştige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar pierde pe sine însuş?.. Iubit prieten cât de mult îţi doreşti Cerul? Nu este suficient să crezi în Dumnezeu în Cer – Rai, nici măcar să-ţi doreşti teoretic să ajungi acolo . Trebuie să primeşti în viaţa ta pe Isus Hristos ca Domn şi Mântuitor ,să te pocăieşti de păcatele din viaţa ta ,să-ţi mărturiseşti credinţa prin botez şi printr-o ascultare şi slujire zi de zi până la moarte. Să nu pierzi Cerul, Raiul pentru lucrurile trecătoare ale acestei lumi… ’’  Dumnezeu să te binecuvânteze!

Pastor misionar,  Groza Teodor

Manifest pentru trezire spirituală

Publicat de elpizein pe ianuarie 2, 2010
Publicat în: Mesaje. Etichetat: , , , .

„Caci suntem in clipa cand judecata sta sa inceapa de la casa lui Dumnezeu ..” (1Petru 4:17)

CATEVA INTREBARI FUNDAMENTALE: Te-ai intrebat de ce acum 60 de ani in urma, Biserica nu se confrunta cu asa multa imoralitate, materialism, divorturi, probleme cu adolescentii, droguri, pornografie, cum se confrunta azi? Afirmam ca nu mai suntem legalisti cum au fost cei de atunci, ca intelegem mai bine harul lui Dumnezeu… De ce in ciuda marilor progrese in intelegerea Cuvantului lui Dumnezeu, a nenumaratelor resurse pentru viata crestina, in multe situatii, nu este nici o diferenta intre stilul de viata a lumii si stilul de viata al crestinilor? Cum de trecem prin aceleasi crize agonizante ca si cei din lume? In loc sa fim un ajutor pentru cei din lume, facem parte din randul victimelor. Unde este marturia noastra?

UN RASPUNS FUNDAMENTAL: „Suflete preacurvare! Nu stiti ca prietenia lumii este vrajmasie cu Dumnezeu? Asa ca cine vrea sa fie prieten cu lumea se face vrajmas cu Dumnezeu.“ (Iacov 4:4) „Voia lui Dumnezeu este sfintirea voastra…. Caci Dumnezeu nu ne-a chemat la necuratie, ci la sfintire. De aceea, cine nesocoteste aceste invataturi, nesocoteste nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care v-a dat si Duhul Sau cel sfant.“ (1 Tesaloniceni 4:3, 7-8)

Raspunsul oferit de Scriptura este evident: am cautat prietenia cu lumea si am sacrificat sfintenia. Pentru a fi inteles, prietenia cu lumea inseamna adoptarea culturii pop[i] in Bisericile noastre (vezi explicatia la sfirsit). Am crezut ca este bine sa adoptam modernismul, dar s-a dovedit a fi neopaginism cu efecte mortale pentru viata spirituala. Cultura pop a adus cu ea cultura drogurilor si a mortii. Cultura pop a facut din bisericile noastre o batjocura. Cultura pop din Bisericile de azi atrage oamenii ce cauta distractia, nu pe Dumnezeu, nu pocainta si sfintenia. Numerosi crestini, adepti ai culturii pop, sunt dispusi sa mearga la biserica, la studii biblice, sa dea zeciuiala, chiar sa mearga in excursii misionare, exceptie facand trairea in sfintenie. „…avand doar o forma de evlavie dar tagaduindu-i puterea. Departeaza-te de oamenii acestia.“ (2 Timotei 3:5)

Majoritatea crestinilor adepti ai culturii pop nu sunt nascuti din nou. Crestinatatea fara sfintenie/evlavie este o crestinatate apostaziata! Traim vremurile din urma cand apostazia vrea sa acapareze Biserica. Tagaduim apostazia, iar cand constiinta ne acuza o suprimam spunand sfinteniei ca este legalism.

O nota importanta: Dumnezeu sa fie glorificat pentru cei “sapte mii” de credinciosi, de biserici, de organizatii crestine si seminarii crestine din toata America si din toata lumea care nu si-au plecat genunchii inaintea lui Baal si a culturii pop. (1 Imparati 19:18)

DESCRIEREA APOSTAZIEI: „…Iata ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios si adevarat, inceputul zidirii lui Dumnezeu: „Stiu faptele tale: ca nu esti nici rece, nici in clocot. O, daca ai fi rece sau in clocot! Dar, fiindca esti caldicel, nici rece, nici in clocot, am sa te vars din gura Mea. Pentru ca zici: „Sunt bogat, m-am imbogatit, si nu duc lipsa de nimic”, si nu stii ca esti ticalos, nenorocit, sarac, orb si gol,“ (Apocalipsa 3:14-17)

„Sa stii ca in zilele din urma vor fi vremuri grele. Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, trufasi, hulitori, neascultatori de parinti, nemultumitori, fara evlavie, fara dragoste fireasca, neinduplecati, clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine, vanzatori, obraznici, ingamfati; iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu; avand doar o forma de evlavie dar tagaduindu-i puterea. Departeaza-te de oamenii acestia. Sunt printre ei unii, care se vara prin case, si momesc pe femeile usuratice ingreuiate de pacate si framantate de felurite pofte, care invata intotdeauna si nu pot ajunge niciodata la deplina cunostinta a adevarului. Dupa cum Iane si Iambre s-au impotrivit lui Moise, tot asa si oamenii acestia se impotrivesc adevarului, ca unii care sunt stricati la minte si osanditi in ce priveste credinta.“ (2 Timotei 3:1-8)

„Copilasilor, este ceasul cel de pe urma. Si, dupa cum ati auzit ca are sa vina anticrist, sa stiti ca acum s-au ridicat multi anticristi: prin aceasta cunoastem ca este ceasul de pe urma.“ (1 Ioan 2:18)

MARTURISIRE: Mi-am indreptat fata catre Domnul pentru a face cereri prin rugaciune si implorare, cu post, in sac si cenusa. M-am rugat Domnului Dumnezeului meu si am marturisit: ” O Doamne mare si minunat, care faci ce ai promis si esti indurator cu cei ce Te iubesc si pazesc legamantul Tau; am pacatuit si am comis faradelegea, am facut ce era rau si rebel, chiar prin faptul ca ne-am indepartat de principiile si hotararile Tale. O Doamne, dreptatea iti apartine, iar noua rusinea: conducatorilor crestini de biserici, a membrilor bisericii, a profesorilor de seminar, a organizatiilor crestine; fiindca am pacatuit impotriva Ta, permitand culturii pop, neopagane sa acapareze familiile, bisericile noastre, organizatiile crestine. Am fost atenti sa nu ofensam pe careva, si nu ne-a mai pasat daca te ofensam pe Tine; am devenit corecti din punct de vedere politic, am numit sfintenia legalism, si am permis la tot felul de pacate sa ne invadeze viata privata si cea din sanul Bisericii; ne-am facut ca obiectiv principal sa fim relevanti pentru lume, decat ascultatori de Tine. Domnului Dumnezeului nostru ii apartine mila si iertarea, chiar daca am fost rebeli impotriva Lui. Acum, Doamne, asculta rugaciunea si cererile noastre si fa ca fata Ta sa straluceasca peste Biserica Ta, care este invadata de apostazie…(Marturisire facuta pe baza la Daniel cap.9)

UN STRIGAT IMPOTRIVA APOSTAZIEI

1. Pentru pastorii care cauta sa multumeasca oamenii. „Caci va veni vremea cand oamenii nu vor putea sa sufere invatatura sanatoasa; ci ii vor gadila urechile sa auda lucruri placute, si isi vor da invatatori dupa poftele lor. Isi vor intoarce urechea de la adevar, si se vor indrepta spre istorisiri inchipuite.“ (2 Timotei 4:3-4)

Incetati sa aduceti oameni in Biserica prin orce mijloace in dertimentul sfinteniei! Predicati intreg Cuvantul lui Dumnezeu asa cum este el! Cand predici, condamna pacatele cu care se confrunta biserica ta. Cheama oamenii la o viata practica de sfintenie. Avertizeaza- i pe oameni de iminenta judecata a lui Dumnezeu impotriva bisericii de azi, invadata de apostazie. Probabil vei fi nemultumit la gandul ca multi vor parasi biserica. Lasa-i sa plece! Cuvantul lui Dumnezeu va inlatura pe apostati. Lumea din jurul nostru este satula de biserici in crize. Asigura-te ca nu esti prins de pornografie, materialism, alcool si alte pacate mortale. Practici disciplinele spirituale? Ai putea spune ca a te opune de la amvon, homosexualitatii, avorturilor sau altor pacate este politica, in realitate insa, tu nu vrei sa ii superi pe oameni. Unii dintre voi, pastorii de felul acesta poate nici nu sunteti nascuti din nou. Pocaiti-va!

2. Pentru pastorii de tineret dusi in eroare. „Dar pentru oricine va face sa pacatuiasca pe unul din acesti micuti, care cred in Mine, ar fi mai de folos sa i se atarne de gat o piatra mare de moara, si sa fie inecat in adancul marii.“ (Matei 18:6)

Multi din voi se comporta ca niste clovni incurajind tinerii sa pacatuiasca. Nu aveti nici un discernamant! Tu, ca pastor de tineret, esti responsabil pentru ruinarea viitorului unei generatii intregi. Fii un model pentru cei tineri! ( 1Tim.4:11-16; 6:11-19). Fii primul care traieste o viata de sfintenie, incluzand rugaciunea si postul si normalitatea in imbracaminte. Instruieste- i pe tineri in practicarea disciplinelor spirituale. Ei nu au nevoie de distractie; ci de bucuria unei vieti sfinte din Duhul Sfant. Sunt flamanzi dupa recunoasterea si valoarea pe care numai Dumnezeu o poate oferi, asa ca arunca toate strategiile tale lumesti. Unii dintre voi aveti functii de conducere, dar nici o autoritate, iar unii dintre voi poate nici nu sunteti nascuti din nou. Pocaiti-va!

3. Pentru tatii iresponsabili. „Suflete preacurvare! Nu stiti ca prietenia lumii este vrajmasie cu Dumnezeu? Asa ca cine vrea sa fie prieten cu lumea se face vrajmas cu Dumnezeu.“ (Iacov 4:4)

Tatilor, multi dintre voi va faceti vinovati de mare pacat, lasind ca mass media cu un continut explicit de violenta, satanism, sexualitate, sa va polueze viata de familie. Nu cenzurati nimic copiilor dvs. Altarul familiilor voastre este, fie televizorul, fie internetul. Permiteti sotiilor si fiicelor voastre sa se imbrace indecent. Nu aveti nici o idee despre ce sunt invatati copiii vostri in scoala si nu va pasa cine este in anturajul lor. Fii un lider spiritual pentru casa ta. Fii primul care se schimba, iar familia ta te va urma. Slujeste Imparatiei lui Dumnezeu si nu tie insuti. Unii dintre voi sunteti prinsi de lucruri precum consumul de bere sau folosirea intensiva a televizorului. De multe ori anulati orice activitate de la biserica pentru un eveniment sportiv. Altii sunt sclavii cautarilor materialiste, pornografice, trairii in adulter, sau consumului de droguri. Pocaiti-va!

4. Pentru mamele iresponsabile. “…. Domnul zice: „Pentru ca fiicele Sionului sunt mandre, si umbla cu gatul intins si cu priviri pofticioase, pentru ca pasesc maruntel, si zornaiesc cu verigile de la picior, – Domnul va plesuvi crestetul capului fiicelor Sionului, Domnul le va descoperi rusinea”. In ziua aceea, Domnul va scoate verigile care le slujesc ca podoaba la picioare, si sorisorii si lunisoarele, cerceii, bratarile si maramele; legaturile de pe cap, lantisoarele de la picioare si braiele, cutiile cu mirosuri si baierile descantate; inelele si verigele de la nas; hainele de sarbatoare si camasile cele largi, mantiile si pungile; oglinzile si camasile subtiri, turbanele si maramele usoare.“ (Isaia 3:13-23)….. ”femeile usuratice ingreuiate de pacate si framantate de felurite pofte,“ (2 Timotei 3:6b)

Mamelor, multe dintre voi nu sunteti modele demne de urmat! Concurati cu fetele voastre in moda si indecenta. Va uitati prea mult la televizor, mai ales la programele siropoase, ca telenovelele, la programe cu vedetele de la Hollywood. Suferiti de o imagine de sine scazuta; s-ar putea sa fiti supraponderale si sa aveti depresie. Va faceti vinovate de neglijarea intentionata a copiilor vostri. Ati lasat grija copiilor vostri in seama televizorului, scolii, dadacelor angajate, sau al anturajului copiilor vostri. Pocaiti-va!

5. Pentru cei tineri si pentru cei necasatoriti ce cauta placeri. „Sa stii ca in zilele din urma vor fi vremuri grele. Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, trufasi, hulitori, neascultatori de parinti, nemultumitori, fara evlavie, fara dragoste fireasca, neinduplecati, clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine, vanzatori, obraznici, ingamfati; iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu; avand doar o forma de evlavie dar tagaduindu-i puterea. Departeaza-te de oamenii acestia.“ (2 Timotei 3:1-5)

Pentru voi baietii, care credeti ca biserica este un alt club pentru distractii, va inselati total! Voi folositi activitatile bisericesti pentru placerile voastre, pentru a intalni fete, angajandu-va in pacate sexuale. Unii din voi consumati alcool si droguri, va imbracati la ultima moda, sunteti la curent cu noile filme cu continut violent sau sexual, dar nu aveti nici o idee despre ce este sfintenia. Abia de ajungeti la studiu biblic, dar sunteti primii care mergeti la petreceri. Dumnezeul vostru este internetul!

Domnisoarelor, multe dintre voi luati parte la aceiasi destrabalare. Concurati in a va imbraca cat mai provocator pentru a va fura prietenul unele altora, barfiti si sunteti dependente de mobil, navigati pe internet ore intregi, in permanenta aveti pretentii de la parintii vostri si nu produceti nimic bun.

Voi tinerilor, pe care v-am descris, fiti gata sa primiti judecata lui Dumnezeu! Voi trageti biserica in jos! Pastorii si ceilalti membri trebuie sa plece inaintea voastra pentru a va multumi si pentru a va pastra in biserica; voi calcati in picioare sfintenia necesara Casei lui Dumnezeu! Luati in mod usuratic credinta crestina si nu va pocaiti niciodata cu adevarat! Pentru unii din voi se potriveste de minune ceea ce apostolul Petru a zis: “„Ar fi fost mai bine pentru ei sa nu fi cunoscut calea neprihanirii, decat, dupa ce au cunoscut-o, sa se intoarca de la porunca sfanta, care le fusese data.“ (2 Petru 2:21) Pocaiti-va!

6. Catre cantaretii crestini de muzica “Rock si Heavy Metal”. „Supuneti-va dar lui Dumnezeu. Impotriviti- va diavolului, si el va fugi de la voi. Apropiati-va de Dumnezeu, si El Se va apropia de voi. Curatiti-va mainile, pacatosilor; curatiti-va inima, oameni cu inima impartita! Simtiti-va ticalosia; tanguiti-va si plangeti! Rasul vostru sa se prefaca in tanguire, si bucuria voastra in intristare:“ (Iacov 4:7-9). „Nu iubiti lumea, nici lucrurile din lume. Daca iubeste cineva lumea, dragostea Tatalui nu este in El. Caci tot ce este in lume: pofta firii pamantesti, pofta ochilor si laudarosia vietii, nu este de la Tatal, ci din lume. Si lumea si pofta ei trece; dar cine face voia lui Dumnezeu, ramane in veac.“ (1 Ioan 2:15-17)

Cantaretilor crestini, care cantati muzica crestina “Rock” si “Heavy Metal”, ati fost dusi in eroare de ideea ca daca va imbracati si va comportati precum niste ciudati, daca aveti o infatisare dura si depresiva sunteti la moda! In realitate, asa-zisa voastra slujire este de fapt o rusine la adresa lui Dumnezeu si adevaratei Sale Biserici. Spuneti ca evanghelizati lumea cu acest tip muzica, dar in realitate, v-a cucerit lumea pe voi si pe audienta voastra. Muzica “Rock” si „Heavy Metal” nu pot sluji niciodata Biserica datorita originii sataniste a acesteia, de aceea asazisa muzica crestina „Rock si Heavy Metal” este o contradictie in termeni. Pocaiti-va!

7. Catre crestinii „inteleptii in felul lumii” aflati in functii de conducere. „Nimeni sa nu se insele: Daca cineva dintre voi se crede intelept in felul veacului acestuia, sa se faca nebun, ca sa ajunga intelept. Caci intelepciunea lumii acesteia este o nebunie inaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: „El prinde pe cei intelepti in viclenia lor.” Si iarasi: „Domnul cunoaste gandurile celor intelepti. Stie ca sunt desarte.” (1 Corinteni 3:18-20)

Pentru Comitetele Bisericilor care conduc biserica ca pe o afacere…opriti-va, este un non-sens! Ghidati-va dupa Cuvantul lui Dumnezeu, nu dupa concepte manageriale! Abuzati atat de pastor, cat si de membrii Bisericii! Multi din voi afisati o aroganta de sef.

Pentru profesorii de teologie…o parte dintre voi ati crescut cu convingeri umaniste si continuati sa va schimbati punctul de vedere in functie de mersul lumii! In studiile pentru lucrarea de doctorat ati urmarit doar sa absolviti cu bine, dar ati neglijat disciplinele spirituale si evlavia! In consecinta pastorii pe care ii formati semana cu voi. Multi din ei cad in tot felul de pacate grele.

Pentru bordul de conducere a anumitor scoli de teologie..voi luati decizii capitale, fara a va baza pe intelepciunea lui Dumnezeu. Unii din voi nu aveti nici o expertiza teologica, dar cu toate astea, dezbateti pe marginea unor subiecte de teologie. Adesea, voi, cei din bordul de conducere, sunteti alesi pe baza statutului social sau a puterii financiare pe care le detineti, nu in functie de maturitatea spirituala sau de expertiza teologica. Pocaiti-va!

8. Pentru vedetele si producatorii crestini. „Israel s-a ingrasat, si a azvarlit din picior; – Te-ai ingrasat, te-ai ingrosat si te-ai latit! – Si a parasit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, A nesocotit Stanca mantuirii lui“ (Deuteronomul 32:15)

Catre producatorii si vedetele crestine: Multi din voi va faceti vinovati de cautarea obtinerii de profit si nu de onorarea lui Dumnezeu! Incet, de-a lungul anilor, promovati muzica lumeasca si reviste crestine lumesti. Sunteti ahtiati dupa recunoastere din partea mass-mediei! Este socant sa vezi in librariile crestine, cd-uri avand pe coperta grupuri Rock cu fetze bolnave sau asa-zisele cantarete crestine, pozate in imbracaminte indecenta. Periodic, familii naive si tineri imaturi se lasa influentati de curentul acesta, lansat de producatorii crestini. Multi dintre cantaretii crestini, care au facut multi bani din aceasta promovare, acum se comporta ca personalitatile de la Hollywood, aratand lipsa de respect la adresa lui Dumnezeu si a crestinilor decenti. Unde in Biblie, ati gasit ca sfinti din Vechiul Testament sau ucenicii Domnului Isus sa afiseze o atitudine aroganta si sa fie asa de bogati precum sunt multe vedete crestine in zilele noastre? Suntem asa de critici la adresa Vaticanului si la opulenta lui, dar incepem sa ne asemanam cu ei. Pocaiti-va!

UN SFAT BIBLIC IMOTRIVA APOSTAZIEI

Din partea Domnului Isus Cristos: „te sfatuiesc sa cumperi de la Mine aur curatit prin foc, ca sa te imbogatesti; si haine albe, ca sa te imbraci cu ele, si sa nu ti se vada rusinea goliciunii tale; si doctorie pentru ochi, ca sa-ti ungi ochii, si sa vezi. Eu mustru si pedepsesc pe toti aceia, pe care-i iubesc. Fii plin de ravna dar, si pocaieste-te! Iata Eu stau la usa, si bat. Daca aude cineva glasul meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine. Celui ce va birui, ii voi da sa sada cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dupa cum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu pe scaunul Lui de domnie. Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul.“ (Apocalipsa 3:18-22)… „Iata, Eu vin curind si rasplata mea este cu mine, ca sa dau fiecaruia dupa faptele lui. Eu sunt Alpha si Omega, Cel dinti si Cel de pe urma, Inceputul si Sfirsitul. Ferice de cine isi spala hainele ca sa aiba drept la pomul vietii si sa intre pe porti in cetate. Afara sunt cainii, vrajitorii, curvarii, uchigasii, inchinatorii la idoli si oricine iubeste minciuna si traieste in minciuna.” (Apocalipsa 22:12-15)

Din partea apostolului Pavel: „Tu, insa, ai urmarit de aproape invatatura mea, purtarea mea, hotararea mea, credinta mea, indelunga mea rabdare, dragostea mea, rabdarea mea, prigonirile si suferintele care au venit peste mine in Antiohia, in Iconia si in Listra. Stii ce prigoniri am rabdat; si totusi Domnul m-a izbavit din toate. De altfel, toti cei ce voiesc sa traiasca cu evlavie in Hristos Isus, vor fi prigoniti. Dar oamenii rai si inselatori vor merge din rau in mai rau, vor amagi pe altii, si se vor amagi si pe ei insisi. Tu sa ramai in lucrurile, pe care le-ai invatat si de care esti deplin incredintat, caci stii de la cine le-ai invatat: din pruncie cunosti Sfintele Scripturi, care pot sa-ti dea intelepciunea care duce la mantuire, prin credinta in Hristos Isus. Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentruorice lucrare buna.“ (2 Timotei 3:10-17)

„Te rog fierbinte, inaintea lui Dumnezeu si inaintea lui Hristos Isus, care are sa judece viii si mortii, si pentru aratarea si Imparatia Sa: propovaduieste Cuvantul, staruie asupra lui la timp si ne la timp, mustra, cearta, indeamna cu toata blandetea si invatatura. Caci va veni vremea cand oamenii nu vor putea sa sufere invatatura sanatoasa; ci ii vor gadila urechile sa auda lucruri placute, si isi vor da invatatori dupa poftele lor. Isi vor intoarce urechea de la adevar, si se vor indrepta spre istorisiri inchipuite. Dar tu fii treaz in toate lucrurile, rabda suferintele, fa lucrul unui evanghelist, si implineste-ti bine slujba.“ (2 Timotei 4:1-5)

Din partea apostolului Ioan: „Copilasilor, nimeni sa nu va insele! Cine traieste in neprihanire, este neprihanit, cum El insusi este neprihanit. Cine pacatuieste, este de la diavolul, caci diavolul pacatuieste de la inceput. Fiul lui Dumnezeu S-a aratat ca sa nimiceasca lucrarile diavolului. Oricine este nascut din Dumnezeu, nu pacatuieste, pentru ca samanta Lui ramane in el; si nu poate pacatui, fiindca este nascut din Dumnezeu. Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu si copiii diavolului. Oricine nu traieste in neprihanire, nu este de la Dumnezeu; nici cine nu iubeste pe fratele sau.“ (1 Ioan 3:7-10)

De la profetului Daniel: „Dar, Doamne, dupa toata indurarea Ta, abate mania si urgia Ta de la cetatea ta Ierusalimul, de la muntele Tau cel sfant; caci din pricina pacatelor noastre si din pricina nelegiuirilor parintilor nostri este Ierusalimul si poporul Tau de ocara tuturor celor ce ne inconjoara. Asculta dar, acum, Dumnezeul nostru, rugaciunea si cererile robului Tau, si, pentru dragostea Domnului, fa sa straluceasca Fata Ta peste sfantul Tau locas pustiit…! Pleaca urechea, Dumnezeule, si asculta! Deschide ochii si priveste la daramaturile noastre, si la cetatea peste care este chemat Numele Tau! Caci nu pentru neprihanirea noastra Iti aducem noi cererile noastre, ci pentru indurarile Tale cele mari. Asculta, Doamne! Iarta, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucreaza si nu zabovi, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu! Caci Numele Tau este chemat peste cetatea Ta si peste poporul Tau!” (Daniel 9:16-19)

Din partea autorului declaratiei.

  • Scapa de televizor.
  • Limiteaza activitatea la computer pentru temele de la scoala, la munca sau in scop de cercetare.
  • Arunca toate dvd-urile, revistele, CD-urile, posterele cu continut sexi, pornografic, violent, ocult, incluzand toata muzica rock sau heavy metal, crestina sau necrestina.
  • Fii la zi cu ce se intmpla in jururl tau si in lume, din publicatiile crestine sau news nepoluate de pe net.
  • Cere-I lui Dumnezeu sa te ajute sa te intorci la El si sa te umple de Duhul Sfant.
  • Asigura-te ca citesti zilnic din Biblie si te rogi.
  • Cere-i lui Dumnezeu sa-ti descopere planul Sau pentru tine si implica-te in el imediat.
  • Stai aproape doar de crestini evlaviosi.
  • Scapa de toate hainele indecente.
  • Daca ai o familie pune-o pe primul loc, dupa Dumnezeu.
  • Citeste carti devotionale de autori celebri, precum: C.H. Spurgeon, John Piper. John Mc Arthur, Chuck Smith, etc.

TREI ATITUDINI CU PRIVIRE LA ACEST MANIFEST PENTRU TREZIRE SPIRITUALA

  1. Daca esti un crestin treaz, te bucuri la citirea acestui manifest si il vei trimite si altor crestini.
  2. Daca esti un crestin caldicel, probabil ca te-ai simtit ofensat la inceput, dar ai realizat pe parcurs ca este timpul sa te trezesti.
  3. Daca esti un apostat, te vei revolta dupa citirea acestui manifest, dar daca te vei pocai cu adevarat, Dumnezeu va face din tine un credincios adevarat.

Trimiteţi opiniile dumneavoastră la adresa :trezirespirituala2009@gmail.com

[i] Cultura pop ( „popular culture” in limba engleza) este un fenomen mondial de anti-cultura inceput in anii 1960, care a cucerit tinerii din intrega lume, indiferent de convingerile pe care le au: crestini, islamici, atei, budisti, hindusi ect. Cultura pop este o revolta impotriva autoritatii familiei, institutiilor de educatie, bisericii sau religiei din care fac parte tinerii respectivi. Cultura pop promoveaza indecenta, imoralitea sexuala, muzica „Rock” si Heavy Metal” cu toate variantele lor, drogurile, ocultismul si initirea in satanism. Cultura pop este intens promovata de mass media contemporana pentru indoctrinarea tineretului cu o astfel de cultura malefica. Culura pop este religia tineretului, care in viitor ii va duce la inchinarea fata de anticrist. Crestinii pot scapa de cultura pop acasa si in Biserica, traind in sfintenie autentica si evitind programele mass mediei. Crestinii trebuie sa ia in serios studierea Cuvintului, Evanghelizarea, si promovarea culturii crestine fara influente ale culturii pop.

Bibliografie:

Christian Rock: Exposed

http://www.av1611.org/crock/crockex1.html

Metaphysical Media: The Occult Experience in Popular Culture Emily D. Edwards. She is an associate professor of broadcasting and cinema at the University of North Carolina, Greensboro.

Rock Music in American Popular Culture II: By B. Lee Cooper, Wayne S. Haney

Wikipedia Encyclopedia pe internet: Counterculture

Encyclopedia Britanica pe internet: Counterculture

Ce poate motiva o familie la misiune?

Publicat de elpizein pe ianuarie 2, 2010
Publicat în: Mesaje. Etichetat: , , , , , , , .

Toate gândurile care le împărtăşesc mai jos cu dumneavoastră iubiţi cititori, arată ce m-a motivat pe mine şi soţia mea să ne implicăm în lucrarea de misiune şi plantare de noi biserici şi sper şi mă rog Domnului ca multe alte familii credincioase să fie motivate în acest an să se implice în misiune. Nici o familie nu poate fi mai unită, mai fericită şi mai împlinită, mai folositoare şi mai răsplătită decât familia care se implică în misiune. Matei 9: 37-38 ”Atunci a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii!  Rugaţi, deci, pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.”

1.    Cunoaşterea adevărului şi credinţa în acest adevăr

A)    despre Dumnezeu: cine este El şi care este voia Lui cu privire la om, familie…
Nu este suficient să cunosc adevărul că Dumnezeu există şi nici să cunosc voia Lui din Biblie, ci trebuie să cred în El şi în Cuvântul Lui.
B)    despre familie :  familia este întemeiată de Dumnezeu, este voia Lui, planul Lui…Dumnezeu l-a creat pe om după chipul şi asemănarea Lui şi tot El a spus că nu este bine ca omul să fie singur. Apoi i-a creat o femeie şi a întemeiat astfel prima familie. Tot atunci Dumnezeu a arătat primei familii că a întemeiat-o cu un scop clar şi special. Gen.1 şi 2.  Când o familie cunoaşte acest adevăr şi crede acest adevăr ,va dori să se implice în misiune, pentru că şi soţul şi soţia înţeleg că ei au întemeiat o familie cu ajutorul Lui Dumnezeu ,nu pentru a-şi împlini propriile scopuri şi planuri, ci pentru a împlini în unitate scopurile Lui Dumnezeu pe acest pământ.
C)    Despre Isus Cristos: că El este Fiul lui Dumnezeu, trimis în lume să se nască, să trăiască o viaţă sfântă, să moară pe cruce în locul tuturor oamenilor purtând acolo păcatele lor ,plătind preţul răscumpărării ,să fie îngropat şi a treia zi să învieze . Că apoi El s-a înălţat la Cer şi mijloceşte pentru cei credincioşi. Isus este singurul Mântuitor (Fapte 4:12).  El a întemeiat Biserica şi biserica este formată din familii (multe familii) şi a dat o poruncă bisericii; deci implicit familiilor : Marcu 16:15-16 „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit dar cine nu va crede va fi osândit.” El doreşte ca toţi oamenii să audă Evanghelia şi să fie mântuiţi . Poate o familie creştină să nu ţină cont de voia Domnului Isus?
D)    Despre oameni: că fiecare om este creat de Dumnezeu (Psalmul 139) Că omul a păcătuit şi prin păcat s-a despărţit de Dumnezeu iar plata păcatului este moartea …Că omul nu se poate mântui singur şi dacă moare nemântuit  se duce în iad ,în chinul veşnic. Că după moarte nu se mai poate face nimic pentru mântuirea oamenilor. Că există posibilitatea ca omul să fie mântuit, iertat de păcatele lui doar atunci când aude Evanghelia ,( şi Evanghelia trebuie să o audă de la biserică şi de la familiile mântuite din biserică)o crede, se pocăieşte de păcatele lui ,Îl primeşte pe Isus Cristos ca Mântuitor şi Domn în viaţa lui şi se botează …

2)    Dragostea faţă de Dumnezeu.

Este o poruncă să-L iubim pe Dumnezeu. Matei 22:37 ”Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău”.
În Ev. După Ioan cp.14:21 este scris:” Cine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte…” Dumnezeu este dragoste si cine ştie cât de mult l-a iubit Dumnezeu pe el, va dori să răspundă  cu dragoste la dragostea lui Dumnezeu. Porunca Domnului e clară:” Marcu 16:15-16 „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit dar cine nu va crede va fi osândit.”şi Matei 28:19-20 „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţ-ii să păzească tot ce v-am poruncit..” Ev. Ioan cp. 21:15-17 :” După ce au prînzit, Isus i-a zis lui Simon Petru: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decît aceştia? „Da, Doamne I-a răspuns Petru „ştii că Te iubesc. Isus i-a zis: „Paşte mieluşeii Mei.  I-a zis a doua oară: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? „Da Doamne I-a răspuns Petru „ştii că Te iubesc. Isus i-a zis: „Paşte oiţele Mele.  A treia oară i-a zis Isus: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? Petru s-a întristat că-i zisese a treia oară: „Mă iubeşti? Şi I-a răspuns: „Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc. Isus i-a zis: „Paşte oile Mele!”
Simon Petru a ales să fie apostol, a fost căsătorit (ştim acest lucru din Ev. după Marcu, cp. 1:29-31) dar familia nu l-a împiedicat să se implice în lucrarea de misiune deoarece el l-a iubit pe Domnul. O familie credincioasă care cunoaşte adevărul, şi îl iubeşte pe Domnul va dori, şi se va implica în misiune.

3)  Dragostea faţă de aproapele

Este o poruncă în Matei 22:39 Iar a doua, asemenea ei, este: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” 1 Ioan cp. 4:10, 11” Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi, şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. Prea iubiţilor, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii.” O familie credincioasă, care cunoaşte adevărul şi-L iubeşte pe Dumnezeu, va iubi de asemenea pe toţi oameni pentru care a murit Christos şi de aceea se va implica în lucrarea de misiune cu dorinţa ca toţi oamenii să audă Evanghelia şi nici unul să nu ajungă în iad. Această dragoste motivează o familie să părăsească propriul confort, propriile planuri, să meargă cu Evanghelia acolo unde o trimite Dumnezeu trecând peste orice greutăţi pentru a împlini acest scop.
4)  Recunoştinţa şi datoria

Membrii unei familii care au fost mântuiţi, salvaţi din păcatele lor au o atitudine de recunoştinţă şi această recunoştinţă nu trebuie exprimată doar prin mulţumirea cu buzele ,ci trebuie arătată prin implicarea în misiune. Apostolul Pavel a spus în Romani 1:14-17”Eu sînt dator şi Grecilor şi Barbarilor, şi celor învăţaţi şi celor neînvăţaţi. Astfel, în ce mă priveşte pe mine, am o vie dorinţă să vă vestesc Evanghelia vouă celor din Roma.  Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mîntuirea fiecăruia care crede: întîi a Iudeului, apoi a Grecului; deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: „Cel neprihănit va trăi prin credinţă”. Este un har, un privilegiu şi o datorie implicarea în misiune.
5)    Răsplata promisă de Dumnezeu

Dumnezeu promite răsplăţi mari celor ce se implică în misiune. Răsplata promisă de Domnul este mai mare decât preţul care se cere  a fi plătit de un misionar. O familie cerştină, care crede în viaţa veşnică şi în răsplata de după moarte a celor credincioşi  va dori să-şi adune comoară în cer şi de aceea se va implica in misiune . Iată câteva promisiuni: Daniel 12:3 ”Cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului, şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci.” Matei 13:43” Atunci cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă. „ Matei 25 :31-46” Cînd va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre; şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stînga Lui. Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniţi binecuvîntaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flămînd, şi Mi-aţi dat de mîncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit; am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine. Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: „Doamne, cînd Te-am văzut noi flămînd, şi Ţi-am dat să mănînci? Sau fiindu-Ţi sete, şi Ţi-am dat de ai băut? Cînd Te-am văzut noi străin, şi Te-am primit? Sau gol, şi Te-am îmbrăcat? Cînd Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă, şi am venit pe la Tine? Drept răspuns, Împăratul le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de cîte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut. Apoi va zice celor de la stînga Lui: „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!  Căci am fost flămînd, şi nu Mi-aţi dat să mănînc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau; …” 2Timotei 4:1-8 „Te rog ferbinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea lui Hristos Isus, care va judeca viii şi morţii, şi pentru arătarea şi Împărăţia Sa: propovăduieşte Cuvîntul, stăruieşte asupra lui la timp şi ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blîndeţea şi învăţătura. Căci va veni vremea cînd oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă; ci îi vor gîdila urechile să audă lucruri plăcute, şi îşi vor da învăţători după poftele lor. Îşi vor întoarce urechea de la adevăr, şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite. Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferinţele, fă lucrul unui evanghelist, şi  împlineşte-ţi bine slujba. Căci eu sînt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură şi clipa plecării mele este aproape. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii pe care mi-o va da, în „ziua aceea Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui. „ 1Corinteni 9,25 „Toţi cei ce se luptă la jocurile  de obşte, se supun la tot felul de înfrînări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate vesteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate vesteji. „
6)    Modelul altor familii misionare, exemplul lor

Trebuie cunoscut. Evrei cp.13,7:”Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvîntul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfîrşitul felului lor de vieţuire, şi urmaţi-le credinţa! „
7)Pregătirea, încurajarea, aprecierea, susţinerea spirituală şi financiară a familiilor misionare de către biserica locală sau comunitatea din care fac parte.
1 Corinteni 9:7-14

pastor misionar Groza Teodor

Scopul Crăciunului: Isus îţi oferă pace cu Dumnezeu

Publicat de elpizein pe decembrie 31, 2009
Publicat în: Mesaje. Etichetat: , , , .

Ev. Luca 2:10-14 Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:  astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un mântuitor, care este Hristos, Domnul. Iată semnul, după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.”  Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, şi zicând: „Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui.”

Poate nu ai realizat niciodată că încerci să-ţi trăieşti viaţa cum vrei tu, în loc să trăieşti viaţa cum ar vrea Dumnezeu, şi astfel te pui în conflict cu Dumnezeu. El te-a creat să trăieşti pentru scopul Lui, dar tu trăieşti într-o stare de rebeliune, neascultare faţă de Dumnezeu. Biblia spune că asta este o problemă universala:” Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturora.”(Isaia 53:6) Ăsta este războiul tăcut…fără cuvinte pe care îl avem cu Dumnezeu – unde fiecare dintre noi alege să nu asculte de ceea ce Dumnezeu ne-a spus să facem- asta crează tensiune în mintea ta si oboseala în corpul tău. Simptomele de a fi în război cu Dumnezeu sînt uşor de văzut: iritabilitate, un temperament iute, insecuritate, lipsa răbdării, manipulare, aroganţă şi mândrie prostească, mânii lungi, şi alte atitudini şi obiceiuri pe care Biblia le numeşte “lucrurile firii”. Mesajul tradus de Biblie dă această parafrazare:” Este evident ce fel de viaţă poţi să duci când vrei să fie după capul tău tot timpul: repetitivă, fără dragoste, o viaţă uşoară; o acumulare rău mirositoare de gunoi mintal şi emoţional; încercări nemulţumite de a prinde fericirea, competiţii până la sugrumare, dorinţi consumate până la abuz dar cu toate astea încă nesatisfăcute; un temperament brutal; o incapacitate în a iubi şi a fi iubit; case divizate si vieţi divizate…un obicei urât de a depersonaliza pe toată lumea şi de a-l face un rival;…şi dependenţe fără control. În contrast cu asta, efectele faptului că te-ai împăcat cu Dumnezeu şi a faptului că eşti în pace cu El, aduc cu ele calităţi pe care vrei să le ai în viaţă. Biblia le numeşte roadele Duhului Sfânt: “Roada Duhului , dimpotrivă , este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor.”

Am sfătuit mulţi oameni în viaţă mea de consilier. Am realizat că în oameni este o dorinţă care este aşezată în inimă fiecăruia dintre noi ca să fim în pace cu tatăl nostru fizic. Această dorinţă de comuniune este in sistemul nostru , din construcţie. Chiar dacă tatăl tău a fost indiferent faţă de tine sau te-a abandonat sau te-a abuzat, ceva este lipsă şi relaţia asta este ruptă.

Noi vrem ca să fie altfel, şi dorim să fim împăcaţi. Oamenii fac tot felul de greşeli în încercările lor de a câştiga aprobarea unui părinte. Este o nevoie adâncă în noi pentru aceasta.
Dar chiar mai adâncă şi inconştientă există în noi dorinţa să fim împăcaţi cu Creatorul nostru, Tatăl nostru din ceruri. Adesea oamenii îmi spun că ei sesizează un fel de lipsă în viaţa lor dar nu ştiu exact după ce caută, ce le lipseşte. “Ceva lipseşte” spun ei sau “trebuie să fie mai mult în viaţă decât ce trăiesc acum”. Aşa că ei încearcă tot felul de doctorii pentru asta:  activităţi, acumulări de succese, droguri, relaţii interzise- în încercarea de a umple golurile din viaţa lor. Ceea ce de fapt au nevoie este o relaţie cu Dumnezeu. Când relaţia ta cu Dumnezeu este ruptă, nimic nu o poate compensa .
Vestea Bună de Crăciun este că Isus a venit să repare acest pod rupt între tine şi Dumnezeu. Biblia spune:”Căci dacă atunci când am fost vrăjmaşi am fost împăcati cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, când sântem împăcaţi cu El, vom fi mântuiţi prin viaţa Lui.”
Cum poţi tu o persoana imperfectă să fii reabilitat cu un Dumnezeu perfect? Nu este un compromis sau o negociere cu Dumnezeu. Pacea vine când te predai – total, fără condiţii Lui Dumnezeu. Admiţi că Dumnezeu este Dumnezeu, şi nu eşti tu. Renunţi la noţiunea ridicolă că tu ştii mai bine ce este bine pentru tine şi ce o să te facă fericit. Renunţi la atitudinea ta de rebel care  alegi care anume dintre legile Lui Dumnezeu ai să le respecţi şi care ai să le ingnori.
De ce să te predai Lui Dumnezeu? Un lucru este sigur…n-ai să câştigi războiul împotriva Lui Dumnezeu niciodata. De aceia şi  prietenul lui Iov spunea…”Imprieteneşte-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea pace”

de Rick Warren

Citeşte Biblia , roagă-te, ascultă de Domnul Isus !!! Dumnezeu să te binecuvânteze !