Ce ai pus în inima ta azi?

„Păi ce să pun? Ca omul. O cafea, că n-am mâncat încă!” Stai puţin, nu în stomac, ce ai pus în inimă. „Ah, ce să pun domnule: nu-i auzi pe ăştia? Să trăim bine… da uite ce viaţă”. Oamenii de oriunde ştiu când vorbeşti de inimă şi când vorbim de cord.

În Biblie, inima reprezintă şi altceva decât motorul vieţii biologice. Este sediul emoţiilor, a gândurilor şi al deciziilor. De aceea inima este foarte importantă, ea ne ajută în legătura cu cei din jur, cu creaţia, cu noi înşine şi mai ales cu Dumnezeu. În Biblie de multe ori inima este acelaşi lucru cu sufletul omului. Când Dumnezeu i-a cerut omului să se închine i-a spus:

„Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta. Şi poruncile acestea, pe cari ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta.” [Deuteronom 6.4-5]

Fiul lui Dumnezeu Isus Cristos a arătat că între comportamentul nostru de zi cu zi şi inima noastră este o legătură directă:

„Căci dinlăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. Toate aceste lucruri rele ies dinlăuntru, şi spurcă pe om.” (Matei 7. 21-23)

V-aţi întrebat vreodată de ce oamenii gândesc rău, mint, poftesc, fură, înjură sau curvesc ? pentru că sunt amăgiţi de diavol, vor spune unii. Sau pentru că sunt needucaţi vor spune alţii. Ori pentru că sunt pur şi simplu la locul potrivit, la momentul nepotrivit, adică zic ei, ghinion. Pur şi simplu s-a întâmplat… Aşa să fie? Poate aşa pare. Dumnezeu spune însă că purtarea noastră e răspunderea noastră, e alegerea noastră.

E adevărat că suntem păcătoşi din fire şi ne vine să facem aşa dar e tot atât de adevărat că suntem liber să alegem ce face. Idee e că şi dacă vrem să facem binele în inima dorim de multe ori răul. Adică putem face acţiuni bune, putem spune vorbe politicoase şi totuşi inima noastră să fie rea. Acesta a fost păcatul liderilor religioşi, Fariseii. Ei erau curaţi la exterior dar murdari, păcătoşi în interior. Ieremia spunea „Inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?”.

Tragedia e şi mai mare. Sunt oameni care sunt educaţi, au o viaţă prosperă şi totuşi recunosc că au o inimă rea. Ba mai mult sunt oameni care au gânduri curate, o vorbire politicoasă şi chiar fapte bune dar când îi întrebi sincer cum este inima lor recunosc că pornirile inimii sunt ca şi ale celorlalţi oameni dar undeva pe drumul vieţi inima lor a fost schimbată.

Realitatea este că o inimă în care nu locuieşte Dumnezeu nu poate produce viaţa lui Dumnezeu. E nevoie de un transplant. O schimbare completă a inimii. Oh, dar cine n-ar vrea o inimă bună, curată, iertătoare, blândă, iubitoare, miloasă, credincioasă şi altele? Aţi auzit vreodată pe cineva să spună că nu o vrea?

Doar cei care nu îşi înţeleg starea inimii pot crede că sunt buni aşa cum sunt. Cei care sunt sinceri pot vedea rădăcinile păcatului şi pot să se schimbe. Apoi, cei care nu cunosc măreţia lui Dumnezeu pot crede că sunt bine aşa cum sunt. Dar cine are parte de o revelaţie directă ca şi Iov se umileşte, se ruşinează şi se lasă schimbat de Dumnezeu. Îngerul care vede faţa lui Dumnezeu când este întrebat de Ghedeon care este numele lui Dumnezeu, i se răspunde simplu: „Numele lui este minunat”. Aşa este Dumnezeul care vrea să locuiască şi în inima ta. Mai este o categorie de oameni care trăiesc prin comparaţie şi dacă văd pe alţii mai răi ajung la concluzia că ei sunt mai buni, prin urmare au o inimă mai bună.

Ştiţi de ce mulţi din evreii care au trăit în vremea când Domnul Isus a fost pe pământ nu au fost mântuiţi? Citiţi răspunsul unui evreu convertit care s-a întâlnit personal cu Isus Cristos şi a devenit mai apoi, apostolul Pavel. El scria creştinilor din Roma:

„Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu pentru Israeliţi, este să fie mântuiţi. Le mărturisesc că ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere: pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi, şi nu s-au supus astfel neprihănirii, pe care o dă Dumnezeu.” [Romani 10.1-3].

Au ratat mântuirea pentru că se credeau suficient de buni, de neprihăniţi. Este ca şi intrarea în aceea biserică unde trebuia să îngenunchezi pentru a intra pe uşă. Mulţi nu se puteau apleca ca să intre pe o uşă aşa umilă, aşa că preferau să rămână afară.

Care este starea inimii tale? Poate ai nevoie şi tu de schimbare totală. Dar cum? Cum poate fi schimbată inima unui om?

Sunt câţiva paşi necesari:

Rugăciunea sinceră e primul pas foarte important. Psalmul 139. 23-24: „Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gândurile! Vezi dacă sânt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veciniciei!” . Când te rogi fii conştient că Dumnezeu te vede, te aude şi doreşte să-i vorbeşti sincer. El ştie inima omului mai bine ca noi înşine. Rugăciunea e recunoaşterea că Dumnezeu e creatorul inimilor noastre şi că avem nevoie de ajutorul Său!

Citeşte Biblia şi încrede-te în Dumnezeul ei: „Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale. Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!” [Psalm 119. 10-11, Coloseni 3.16]. Biblia e mai mult ca o carte, e Cuvântul divin care pătrunde şi schimbă inima. A încerca să te schimbi bazat pe cuvintele tale sau ale unui terapeut nu ajută pe deplin. A te încrede în Cuvântul lui Dumnezeu înseamnă să îţi laşi viaţa condusă de principiile perfecte! Evrei 4.12 spune căci Cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător în inimile noastre! E transformator! Deci încrede-te în El şi te va schimba!

Mărturiseşte-şi păcatele şi primeşte iertarea lui Isus Hristos prin credinţă: „Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu, şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!” Şi Tu ai iertat vina păcatului meu. De aceea orice om evlavios să se roage Ţie la vreme potrivită! Şi chiar de s-ar vărsa ape mari, pe el nu-l vor atinge de loc.” [Psalm 32.5-6]

E bine să ştii că alţii te pot ajuta în rugăciune dar mai important e să ştii că Dumnezeu vrea să te rogi chiar tu, cu credinţă!

Trăieşte o viaţă de mulţumire; Biblia nu spune că toate sunt bune dar să fim mulţumitori în toate situaţiile e voia lui Dumnezeu. Poate crezi că e puţin lucru. Dar uită-te la roadele nemulţumirii. Tristeţe, slăbiciune, uzură psihică, boli de stomac, nervi, relaţii tensionate, păcat. Mulţumeşte lui Dumnezeu zilnic pentru că e cu tine, te iubeşte, te călăuzeşte, te ocroteşte, te binecuvântează! Pentru căderile tale cere-i iertare şi mulţumeşte-i că te mustră şi te corectează!

„Mulţămiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi” [1 Tesaloniceni 5. 18].

Era o mamă care avea doi fii; unul vindea umbrele iar celălalt papuci de vară. Femeia se întâlnea cu o prietenă şi-i spunea ce tristă e că azi plouă şi fiul ei mai mic nu vinde papuci. Altă zi se plângea că e soare şi fiul ei mai mare nu vinde umbrele. Prietena ei când a văzut-o aşa i-a spus într-o zi: dragă ce ar fi să faci invers; în zilele cu soare să nu te mai plângi că fiul mare nu vinde umbrele ci să mulţumeşti Domnului că cel mai mic vinde papuci de vară; iar în zilele cu ploaie să mulţumeşti că fiul cel mare vinde umbrele. În felul acesta vei putea mulţumi zilnic pentru ceva lui Dumnezeu şi nu vei mai fii tot tristă.

Evrei 12.15 spune că amărăciunea ne poate face să uităm de Harul lui Dumnezeu! Mulţumirea ne menţine în Har!

Fii bun cu toţi oamenii din jurul tău. Dumnezeu face bine şi celor buni şi celor răi, chiar dacă nu este de acord cu faptele lor. Isus spunea că prin aceasta arătăm că suntem copiii lui Dumnezeu: dacă facem bine şi celor ce nu merită (Matei 5. 48). Când oamenii văd faptele noastre ei ar trebui să vadă inima lui Dumnezeu!

În final ascultă de Dumnezeu şi nu uita cuvintele Scripturii: „Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.” [Prverbele 4. 23].

Deci, ce vei pune azi în inima ta? Pune-L pe Dumnezeu, cuvântul Bibliei, ascultarea, facerea de bine!

Pastor Mircea Andreican