Cu inima copleșită de durerea despărțirii, dar avand nadejde intr-o zi a revederii, mă alătur si eu tuturor celor ce resimtim șocul plecarii lui Eugen dintre noi. Nu doar istoria Bisericii Betania din Timișoara, ci și istoria devenirii mele ca slujitor al Domnului, e strâns legată de slujirea fratelui Eugen Groza. Dumnezeu l-a folosit pentru a fi omul care mi-a întins mâna și a deschis pentru mine ușa slujirii în Biserica Betania. Am lucrat împreună, timp de 15 ani, interval în care dumnealui a fost cel ce a rostit binecuvântarea din partea Domnului, la intrarea mea în lucrare, la oficierea căsătoriei cu Olivia, ori la slujba de dedicare a fiului nostru, David. Practic, cele mai emoționante amintiri ale parcursului meu in viață, sunt amintiri pe care le-am trăit laolaltă. Și asemenea mie sunt nenumărați alți, pentru că doar eternitatea va putea dezvălui impactul pe care viața și slujirea lui Eugen le-au avut asupra destinului atâtor oameni. Alături de Olivia și de David, îi mulțumim Domnului pentru tot ceea ce fratele Eugen Groza a însemnat și a făcut pentru noi de-a lungul anilor. Eugen a fost un om care s-a investit pe sine, energia sa, timpul său, pentru a-I sluji lui Hristos și a le fi de folos semenilor. Iar pentru toți cei pentru care, asemenea lui Pavel, a trăi este Hristos, chiar și moartea înseamnă un câștig!
Transmitem dragostea noastră familiei, soției, sora Mihaela, fiicelor, Adelina și Sorina, tuturor celor adragi și întregii Biserici Betania! La revedere, Eugen! Pe curând, frate drag!