parinti

Text: Iov 1:1, 2; 4, 5 – ,,Era în ţara Uţ un om care se numea Iov. Şi omul acesta era fără prihană şi curat la suflet. El se temea de Dumnezeu şi se abătea de la rău. I s-au născut şapte fii şi trei fete. Fiii săi se duceau unii la alţii şi dădeau, rând pe rând, câte un ospăţ. Şi pofteau şi pe cele trei surori ale lor să mănânce şi să bea împreună cu ei. Şi, după ce treceau zilele de ospăţ, Iov chema şi sfinţea pe fiii săi: se scula dis-de-dimineaţă şi aducea pentru fiecare din ei câte o ardere de tot. Căci zicea Iov: „Poate că fiii mei au păcătuit şi au supărat pe Dumnezeu în inima lor.” Aşa avea Iov obicei să facă.”
Pe lângă suferința și încercările pe care le-a îndurat, Iov a fost un om al rugăciunii. Să învățăm de la el ce înseamnă vegherea asupra copiilor noștri, precum și altarul Cuvântului, al rugăciunii atunci când ne adunăm ca familie înaintea lui Dumnezeu.
Să ne rugăm Domnului pentru:
– părinții care doresc refacerea altarului din familie;
– pentru o viață curată și sfântă în rândul tinerilor;
– pentru cercetarea Duhului Sfânt în viața tinerilor care s-au îndepărtat de rugăciune și de Cuvânt;
Să-i mulțumim lui Dumnezeu:
– pentru copiii care iubesc rugăciunea, ascultarea și citirea Bibliei;
– pentru tinerii integri și credincioși din familiile noastre;
– pentru părinții care au păstrat și întărit altarul din familie.

,,Când inca era departe, tatăl său l-a vazut, şi I s-a facut milă de el.” (Luca 15:20)

Chuck Colson scrie: ,,Cand am fost la Palatul Buckingham…prinţul Philip m-a intrebat: Ce putem face cu criminalitatea aici in Anglia? Eu am răspuns: Trimite-ţi mai mulţi copii la şcoala duminicală. El a crezut că glumesc. Dar, am arătat un studiu al sociologului Christy Davies, care a descoperit că in prima parte a anilor 1800, societatea britanică a fost marcată de un nivel crescut de crimă si violenţă, care a scăzut semnificativ la sfârşitul anilor 1800 si inceputul anilor 1900. Ce a schimbat caracterul naţional al unui intreg popor? In acea perioadă, frecventarea şcolii duminicale a crescut simţitor până in 1888, cand 75% din copiii din Anglia au fost inrolaţi. De atunci frecvenţa a inceput să scadă, fapt care a dus la creşterea criminalităţii şi a dezordinii.

Dacă umplem sălile de şcoală duminicală, putem schimba inimi şi putem reface societatea.

Inseamnă că copii noştri nu se vor mai abate niciodată de pe cale? Nu, dar inseamnă că vor intelege ce au invăţat, isi vor aminti bucuria de a fi in ,,casa Tatălui” si se vor intoarce, deoarece ei stiu că vor fi primiţi. Vom observa că in pragul casei tatălui, fiului risipitor, nu se găseşte nicio taxă pentru neglijenţa parentală. El a fost un model extraordinar. Si-a sustinut copii financiar şi emoţional. I-a indrumat fără să-I oblige să se conformeze. I-a lăsat să cadă, dar le-a oferit un loc de intoarcere.

Ce cade in sarcina noastră ca parinţi? Atitudinea noastră faţă de ei ! Poate copilul tău este departe, dar el trebuie să ştie că iţi pasă, că il iubeşti şi că te rogi pt el şi că il vei primi din nou acasă.

preluat de pe http://www.betania-tm.ro