,,Când inca era departe, tatăl său l-a vazut, şi I s-a facut milă de el.” (Luca 15:20)
Chuck Colson scrie: ,,Cand am fost la Palatul Buckingham…prinţul Philip m-a intrebat: Ce putem face cu criminalitatea aici in Anglia? Eu am răspuns: Trimite-ţi mai mulţi copii la şcoala duminicală. El a crezut că glumesc. Dar, am arătat un studiu al sociologului Christy Davies, care a descoperit că in prima parte a anilor 1800, societatea britanică a fost marcată de un nivel crescut de crimă si violenţă, care a scăzut semnificativ la sfârşitul anilor 1800 si inceputul anilor 1900. Ce a schimbat caracterul naţional al unui intreg popor? In acea perioadă, frecventarea şcolii duminicale a crescut simţitor până in 1888, cand 75% din copiii din Anglia au fost inrolaţi. De atunci frecvenţa a inceput să scadă, fapt care a dus la creşterea criminalităţii şi a dezordinii.
Dacă umplem sălile de şcoală duminicală, putem schimba inimi şi putem reface societatea.
Inseamnă că copii noştri nu se vor mai abate niciodată de pe cale? Nu, dar inseamnă că vor intelege ce au invăţat, isi vor aminti bucuria de a fi in ,,casa Tatălui” si se vor intoarce, deoarece ei stiu că vor fi primiţi. Vom observa că in pragul casei tatălui, fiului risipitor, nu se găseşte nicio taxă pentru neglijenţa parentală. El a fost un model extraordinar. Si-a sustinut copii financiar şi emoţional. I-a indrumat fără să-I oblige să se conformeze. I-a lăsat să cadă, dar le-a oferit un loc de intoarcere.
Ce cade in sarcina noastră ca parinţi? Atitudinea noastră faţă de ei ! Poate copilul tău este departe, dar el trebuie să ştie că iţi pasă, că il iubeşti şi că te rogi pt el şi că il vei primi din nou acasă.
preluat de pe http://www.betania-tm.ro