Text: Iov 1:1, 2; 4, 5 – ,,Era în ţara Uţ un om care se numea Iov. Şi omul acesta era fără prihană şi curat la suflet. El se temea de Dumnezeu şi se abătea de la rău. I s-au născut şapte fii şi trei fete. Fiii săi se duceau unii la alţii şi dădeau, rând pe rând, câte un ospăţ. Şi pofteau şi pe cele trei surori ale lor să mănânce şi să bea împreună cu ei. Şi, după ce treceau zilele de ospăţ, Iov chema şi sfinţea pe fiii săi: se scula dis-de-dimineaţă şi aducea pentru fiecare din ei câte o ardere de tot. Căci zicea Iov: „Poate că fiii mei au păcătuit şi au supărat pe Dumnezeu în inima lor.” Aşa avea Iov obicei să facă.”
Pe lângă suferința și încercările pe care le-a îndurat, Iov a fost un om al rugăciunii. Să învățăm de la el ce înseamnă vegherea asupra copiilor noștri, precum și altarul Cuvântului, al rugăciunii atunci când ne adunăm ca familie înaintea lui Dumnezeu.
Să ne rugăm Domnului pentru:
– părinții care doresc refacerea altarului din familie;
– pentru o viață curată și sfântă în rândul tinerilor;
– pentru cercetarea Duhului Sfânt în viața tinerilor care s-au îndepărtat de rugăciune și de Cuvânt;
Să-i mulțumim lui Dumnezeu:
– pentru copiii care iubesc rugăciunea, ascultarea și citirea Bibliei;
– pentru tinerii integri și credincioși din familiile noastre;
– pentru părinții care au păstrat și întărit altarul din familie.