constiinta

Text: Fapte 24:10-16

„De aceea mă silesc să am totdeauna un cuget curat înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.” (Fapte 24:16)

Cuvântul cuget sau conștiință apare mai mult de 30 de ori în Noul Testament. Conștiința este monitorul interior al sufletului care judecă tot ce facem, spunem sau gândim. Dar conștiința nu este totdeauna demnă de încredere. În timp ce vocea aceasta interioară emite judecăți, fie pentru a ne găsi nevinovați sau pentru a ne condamna, factorul critic este standardul după care se iau aceste decizii.
Un scriitor englez subliniază faptul că orice conștiință seamănă cu un ceas solar. În timpul zilei când soarele strălucește pe boltă, cadranul solar arată orele cu destulă acuratețe. Dar când lumina lunii sau lumina altor surse cade pe el, citirile nu mai sunt demne de încredere. Același lucru este adevărat în ceea ce privește conștiința omului. Deoarece a fost întunecată de păcat, ea trebuie să fie expusă luminii Cuvântului lui Dumnezeu înainte ca ea să ne poată spune ce este bine și ce este rău. Fără standardul adevărului obiectiv al Bibliei, conștiința noastră poate chiar să se simtă bine atunci când săvârșim răul.
Apostolul Pavel a trăit aproape de Domnul și a fost influențat de această relație divină putând să mărturisească în Fapte 23:1: „…Fraţilor, eu am vieţuit cu toată curăţia cugetului meu înaintea lui Dumnezeu, până în ziua aceasta…”
Creștinii se pot bucura de pacea sufletească numai dacă monitorul sufletului este mereu sensibilizat de Cuvântul lui Dumnezeu. Trebuie să avem grijă să nu lăsăm conștiința să ne fie omorâtă. Să nu ne permitem să ne angajăm în practici rele și nici să acceptăm standardele scăzute ale moralității din lume.
Ai o conștiință bună și curată?

„Încolo, fraţilor, fiţi sănătoşi, desăvârşiţi-vă, îmbărbătaţi-vă, fiţi cu un cuget, trăiţi în pace, şi Dumnezeul dragostei şi al păcii va fi cu voi.” (2 Corinteni 13:11)

Exist-o comoară pe care-o poți avea
Mai vastă decât tronul unui mare regat.
Ce sfântă pace și dulce bucurie
Să ai întotdeauna tot cugetul curat.
(Isenhour)

O conștiință sfințită este șoapta lui Dumnezeu în sufletul nostru.

Henry Bosch

Alianța Evanghelică din România formată din Cultul Creștin Baptist — Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, Biserica Creștină după Evanghelie din România — Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România şi Cultul Creștin Penticostal — Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, a luat act de hărțuirea la care este supus de către ONG-uri purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, domnul Vasile Bănescu, prin reclamarea la CNCD. Din ceea ce a fost prezentat de mass-media, înţelegem că afirmațiile domnului Vasile Bănescu nu au fost în niciun fel discriminatorii. Activitatea și conduita profesională a domnului Vasile Bănescu, în calitate de purtător de cuvânt, nu pot fi catalogate în niciun fel drept discriminatorii. Această reclamație făcută în mod tendențios de către o persoană ce invocă o presupusă discriminare, ne aminteşte încă o dată că, de fapt, ținta nu este domnul Vasile Bănescu, ci Biserica și credința creștină. Este evidentă manifestarea nedreaptă, abuzivă și plină de ură a acestor organizații și lupta lor împotriva creștinismului. Trăim într-o țară cu puternice rădăcini creștine și ne cutremurăm că astăzi, într-o ţară democratică şi europeană libertatea de credință și de conștiință este amenințată și vătămată prin acuzații nedrepte. Suntem consternaţi să observăm că aceste catalogări înjositoare, hărțuirea în reclamații, chemările în judecată de către militanții ateismului și anticreștinismului sunt acceptate cu aşa de mare uşurinţă.

Suntem la 100 de ani de la Marea Unire, dar este evident că pentru unii, ținta nu este nici recunoaşterea rolului credinţei creştine, nici întărirea ei și nici promovarea valorilor prin care a fost construit, consolidat și unit poporul român indiferent de etnie, religie, vârstă, sex sau clasă socială. Oare acesta este proiectul de țară pentru a sărbători Centenarul Unirii?

În situaţia dată, ne exprimăm dezacordul și îngrijorarea față de aceste amenințări cu privire la libertatea de exprimare, la libertatea de credință și la libertatea de conștiință. Ateismul în România a produs ură, sărăcie, nedreptate și violență. Zeci de mii de români de toate confesiunile au fost condamnați pe nedrept la ani grei de închisoare pentru credința lor. Constatăm cu surprindere că prin așa numitele „idei progresiste” se revine la aceleași „sofisme ieftine” ateiste pentru construirea unui alt „om nou”. Noi am văzut şi am trăit „binele ateist” și ştim ce preț de sânge am plătit pentru libertate. Românii și-au câștigat libertatea pe genunchi sub gloanțe. Nu dorim ca la Centenarul Marii Uniri, România să se întoarcă la ideologia atee și la hărțuirea oamenilor credincioși. Biserica este mandatată de Mântuitorul şi are datoria de a-și face auzită vocea în societate și nimeni nu e îndreptățit să limiteze libertatea de exprimare a bisericii.

Ne rugăm ca Dumnezeu să binecuvânteze România și românii indiferent de etnie, religie, naționalitate sau clasă socială!

Preşedinte Viorel Iuga Secretar Virgil Achihai