Genocid: Ucise, avortate sau neglijate, cel puţin 100 de milioane de fete au dispărut, şi numărul este în creştere

Publicat de elpizein pe aprilie 19, 2010
Publicat în: Mesaje. Etichetat: , , , , .

4 martie 2010, din The Economist, ediţia tipărită

Articolul în limba engleză aici:

http://www.economist.com/opinion/displaystory.cfm?story_id=15606229

Imaginaţi-vă că sunteţi jumătatea unui cuplu, aşteptând primul dvs. copil într-o ţară săracă, cu o populaţie rapid crescătoare. Faceţi parte din noua clasă de mijloc, veniturile dvs. cresc şi vreţi o familie mică. Normele tradiţionale însă au o mare influienţă în jurul dvs., în special în ceea ce priveşte preferarea fiilor mai degrabă decât a fiicelor. Poate că o muncă fizică grea este încă necesară pentru familie pentru a-şi asigura traiul. Poate doar fiii pot moşteni pământul. Poate că o fiică ar urma să se unească cu altă familie prin căsătorie şi dvs. vreţi să aveţi pe cineva care să vă aibă în grijă când sunteţi batrân(ă). Poate că ea are nevoie de zestre.

Acum imaginaţi-vă că aţi fost la un test cu ultrasunete; costă 12 dolari, însă v-o puteţi permite. Testul spune că copilul nenăscut este o fetiţă. Dvs. înşivă aţi prefera un băiat; restul familiei dvs. cere vociferând unul. Niciodată nu aţi visa să ucideţi o fetiţă, aşa cum se face prin sate. Însă un avort pare ceva diferit. Ce veţi face?
Pentru milioane de cupluri, răspunsul este acesta: avortează fetiţa, încearcă să ai un fiu. În China şi India de nord mai mult de 120 de băieţi se nasc la fiecare 100 de fete. Natura dictează ca numărul de masculi născuţi să fie doar cu puţin mai mare decât numărul de femele, pentru a compensa susceptibilitate mai mare a băieţilor faţă de bolile copilăriei. Însă nicidecum la scara aceasta [indicată mai sus].
Pentru aceia care se opun avortului, asta înseamnă ucidere în masă. Pentru aceia ca şi cei din acest ziar, care cred că avortul ar trebui să fie “sigur, legal şi rar” (ca să folosim fraza lui Bill Clinton), depinde mult de circumstanţe, însă consecinţa cumulativă pentru societăţi a acestor acţiuni individuale este catastrofică. Numai China se evidenţiază prin faptul că are atâţia tineri necăsătoriţi – “ramuri neroditoare”, după cum sunt numiţi – cât întreaga populaţie de tineri din America. În orice ţară tinerii fără rădăcini crează probleme; în societăţile asiatice, în care căsătoria şi copiii sunt căile recunoscute înspre societate, bărbaţii necăsătoriţi sunt ca si nişte oameni în afara legii. Ratele crimei, traficul de mirese, violenţa sexuală, chiar şi ratele sinuciderii la femei  sunt în creştere şi vor creşte şi mai mult în măsura în care generaţiile deformate vor ajunge la maturitate.
Nu e nicio exagerare ca acest lucru să fie numit genocid. Femei lipsesc cu milioanele – avortate, ucise, neglijate până la moarte. În 1990 un economist indian, Amartya Sen, a evaluat numărul la 100 de milioane; cifra este mai mare acum. Fărâma de mângâiere este că unele ţări pot atenua durerea, şi Coreea de Sud a dovedit că cel mai rău lucru poate fi evitat. Altele au nevoie sa înveţe din aceasta dacă vor să oprească masacrul.
Lipsa şi moartea micilor surori
Majoritatea oamenilor ştiu că China şi India de nord au un număr nenatural de mare de băieţi. Puţini însă realizează cât de gravă este problema, sau că aceasta este în creştere. În China disproporţia dintre sexe era de 108 băieţi la 100 de fete pentru generaţia născută spre sfârşitul anilor 1980; pentru generaţia începutului anilor 2000 era de 124 la 100. În câteva provincii chinezeşti raportul este unul fără precedent, de 130 la 100. Distrugerea este cea mai gravă în China, însă s-a răspândit mult dincolo de ea. Alte ţări din Asia de Est, incluzând Taiwan şi Singapore, statele mai înainte comuniste din Balcanii de vest şi din Caucaz, sau chiar secţiuni din populaţia Americii (americani de origine chineză sau japoneză, de exemplu), toate acestea au o rată distorsionată a sexelor. Genocidul există pe aproape fiecare continent. Îi afectează şi pe bogaţi şi pe săraci, pe cei educaţi cât şi pe cei needucaţi; pe hiduşi, musulmani, confucieni sau creştini în egală măsură.
Bogăţia nu il opreşte. Taiwan şi Singapore au economii deschise şi bogate. În China şi în India, ariile cu cel mai rau raport între sexe sunt cele mai bogate şi cele mai educate. Şi politica singurului copil în China poate fi doar parte din problemă, dat fiind faptul că aşa de multe ţări sunt afectate.
De fapt, distrugerea fetiţelor este produsul a trei forţe: preferinţa străveche pentru fii, dorinţa modernă pentru familii mai mici şi testul cu ultrasunete şi alte tehnologii care indentifică sexul fetusului. În societăţi în care patru sau şase copii erau ceva obişnuit, un băiat ar fi fost aproape cu siguranţă printre aceştia; preferinţa fiilor nu era necesar să existe în dauna fiicelor. Acum însă cuplurile vor doi copii – sau, ca în China, le este permis să aibă doar unul – deci acestea vor sacrifica fiicele nenăscute în goana lor după un fiu. De aceea, raportul dintre sexe este cel mai distorsionat în părţile moderne, deschise ale Chinei şi Indiei. De asemenea, de aceea raporturile sunt mai mari după primul copil: părinţii s-ar putea să accepte o fată prima dată, însă vor face orice pentru a se asigura că următorul lor copil – şi probabil şi ultimul – va fi băiat. Raportul băieţi-fete este în anumite locuri peste 200 pentru al treilea copil.
Cum să oprim ca jumătate din cer să se prăbuşească
Fetiţele sunt aşadar victime ale unei combinaţii maligne dintre un prejudiciu străvechi şi nişte preferinţe moderne pentru familii mici. Doar o ţară a reuşit să schimbe acest model. În anii 1990 Coreea de Sud avea un raport între sexe aproape la fel de dezechilibrat ca şi cel al Chinei. Acum se îndreaptă spre normalitate. Nu a realizat acest lucru în mod deliberat, ci pentru că s-a schimbat cultura. Educaţia femeilor, procesele anti-discriminare şi  curentul egalităţii în drepturi au făcut ca preferinţa fiilor să apară de modă veche şi nenecesară. Forţele modernităţii au exacerbat la început prejudecata iar apoi au învins-o.
Aceasta însă s-a întâmplat pe când Coreea de Sud era bogată. Dacă China sau India – cu salarii de o pătrime şi respectiv o zecime din cele coreene – aşteaptă până când devin la fel de bogate, multe generaţii vor trece. Pentru a grăbi schimbarea, ele trebuie să iniţieze acţiuni care oricum sunt în propriul lor interes. E absolut evident că China ar trebui să se descotorosească de politica singurului copil. Conducătorii ţării se vor împotrivi acestui lucru, deoarece se tem de creşterea populaţiei; de asemenea, aceştia resping grija vestică pentru drepturile umului. Limita de un copil nu mai este însă necesară pentru a reduce fertilitatea (asta dacă a fost vreodată necesară: alte ţări est-asiatice au redus presiunea asupra populaţiei la fel de mult ca şi China). Plus că această limită distorsionează masiv raportul între sexe în ţară, cu rezultate devastatoare. Preşedintele Hu Jintao spune că a creea o societate armonioasă reprezintă principiul său călăuzitor; acest lucru nu poate fi dus la îndeplinire atâta vreme cât o linie politică perverteşte viaţa de familie atât de profund.

De asemenea, toate ţările trebuie să facă să crească valoarea fetelor. Acestea ar trebui să încurajeze educaţia femeilor, să desfiinţeze legile şi obiceiurile care împiedică fiicele să moştenească proprietatea, să facă exemple din spitalele şi clinicile cu un raport imposibil al sexelor, să antreneze femeile în viaţa publică – folosind totul, de la prezentatoarele de televiziune până la femeile poliţiste de circulaţie. Mao Zedong a spus „femeile sprijină jumătate din cer”. Lumea trebuie să facă mai mult pentru a preveni genocidul care va duce la prăbuşirea cerului.

___________
Selectia sexului: in India, avortul fetelor este in crestere
Selectia sexului pe calea avortului pare sa fie in crestere in India – si mai raspandita printre cei bogati. Clasele superioare din India tind sa aiba mai putini copii si acces mai usor la ultrasunetele care descopera sexul copilului lor. Dexechilibrul dintre sexe inseamna mai putine femei disponibile sa fie sotii.

de Mian Ridge, corespondent, 8 martie, 2010

Articolul in limba engleza:
Nandgaon, India
Babulal Yadav, un fermier in varsta de 50 de ani, si-a revizuit notiunile sale despre sotia perfecta. „Nu-mi mai pasa din ce casta face parte, din ce religie, sau cum arata,” spune el. „Vreau doar o fata draguta care sa aiba grija de mine si sa-mi daruiasca un baiat”.
Exact aceasta este atitudinea cu privire la selectia sexului care a facut sa fie asa de dificil pentru d-nul Yadav sa-si gaseasca o sotie. Preferinta pentru copiii de sex barbatesc a dus la lipsa mireselor pentru barbatii din satul sau. Accesul sporit la tehnologia cu ultrasunete, care permite parintilor sa avorteze copiii nedoriti de sex feminin, a contribuit la un raport femei-barbati de 933 la 1000 in India, in conformitate cu ultimul recensamant din 2001.
Perspectivele lui Yadav insa sunt in mod particular intunecate deoarece el traieste in Haryana, un stat relativ prosper, statul cu cu cel mai disproportionat raport femei-barbati din tara: 861 la 1000.
Intr-adevar, de-a lungul Indiei raporturile cele mai disproportionate dintre sexe tind sa se regaseasca in comunitatile mai prospere. Departe de a fi o mostenire a unor comunitati retrograde, sovine, practica selectiei sexuale pe calea avortului (cunoscuta de asemenea sub numele de infanticid sau feticid al femeilor) infloreste pe masura ce economia Indiei se dezvolta si tara se modernizeaza. In capitala, New Delhi, raportul dintre sexe este mai dezechilibrat decat media nationala, cu 821 de femei la fiecare 1000 de barbati. Cateva dintre cele mai mari dezechilibre se regasesc in vecinatatile bogate ale sudului capitalei New Delhi.
Si cercetarile recente sugereaza ca avortul selectiv sexual este in crestere. Actionaid si Centrul International de Cercetare a Dezvoltarii din Canada au descoperit in 2008 ca in 4 din cele 5 state studiate – Punjab, Haryana, Madhya Pradesh si Himachal Pradesh – proportia dintre fete si baieti a scazut si mai mult. In anumite zone din Punjab, in castele inalte, raportul dintre fete si baieti era de 300 la 1000.
Se crede ca fetele costa mai mult
Motivele pentru care baietii sunt atat de doriti difera oarecum in functie de regiune. In societatile agricole precum Nandgaon, baietii mostenesc pamantul. In India urbana, o tendinta inspre familii mai mici joaca un animit rol: multe cupluri care aleg sa aiba doar un copil vor ca acel copil sa fie baiat.
La bazele preferintei pentru fii este o convingere ca fetele reprezinta o responsabilitate care necesita protectie si o zestre substantiala. Desi practica de a plati un sot si familia sa pentru faptul de a se casatori cu o fata a fost interzisa in 1961, violenta din cauza zestrei – cand o femeie este abuzata in casa rudelor sotului pentru faptul de a fi platit un pret insuficient – este in crestere, dupa cum spun organizatiile nonguvernamentale (ONG).
Chiar si in familiile care nu platesc zestre si in care fetele s-ar putea sa fie bine educate si angajate in campul muncii, femeile tind sa fie vazute ca si o povara, deoarece sunt percepute ca avand nevoie de mai multa grija si protectie decat barbatii, spune Puneet Bedi, un obstretician si activist impotriva feticidului femeilor, din New Delhi.
„Toata lumea vrea baieti – nu doar bogatii”, spune acesta. „Insa bogatii sunt aceia care isi pot permite cu usurinta accesul la tehnologie”.
Desi in India este ilegal ca doctorul sa faca cunoscut parintilor sexul copilului lor nenascut sau sa avorteze pe motive de sex, nu a existat aproape nicio reclamatie pentru aceasta crima. Ea este infaptuita „de orice doctor aproape fara exceptie”, spune Dr. Bedi.
Campaniile „Salvati fetitele”, lansate atat de guvern cat si de ONG-uri, au ridicat nivelul de constienta al oamenilor cu privire la problema feticidului femeilor, insa aparent au facut putin in ceea ce priveste schimbarea comportamentului lor.
Monitorul a scris despre dezechilibrul dintre sexe in China. Puteti citi despre aceasta aici.
Apreciere in crestere fata de fete?
Exista sperante ca din moment ce acum efectele raportului disproportionat dintre sexe devin vizibile in mod dramatic in locuri precum Nandgaon, acest fapt ii va face pe parinti sa-si reconsidere dorinta de a avorta copiii de sex feminin.
Satenii de aici spun ca imputinarea femeilor a avut deja un efect direct asupra obiceiurilor privitoare la zestre: aceasta devine mai mica sau dispare cu totul, in schimb raspunderea cade din ce in ce mai mult asupra barbatilor tineri de a se ingriji bine de viitoarele lor mirese.
Asa de rele sunt perspectivele romantice ale multor burlaci din Haryana incat acestia au inceput sa faca un pas de neconceput cu o generatie in urma: sa importe femei din alte state si deseori de alte religii, pentru a se casatori.
Societatea Crucii Rosii din India, care activeaza impotriva feticidului femeilor de la un capat la altul al tarii, estimeaza ca cel putin 100 de femei din afara regiunii Haryana au fost cumparate de barbati din districtul Bhiwani, unul din cele 21 de regiuni ale Haryanei. In Nandgaon cel putin cinci mirese au fost importate din alte state.
Baljeet Singh, un sofer de camion in varsta de 37 de ani, spune ca a inceput sa deznadajduiasca sa mai gaseasca o sotie locala odata ce a facut 26 de ani. Barbatii din satul lui, unde majoritatea sunt fermieri, considera ca e ideal sa te casatoresti intre 20 si 25 de ani. „Sunt un sofer de microbuz, nu am multe perspective, si se pare ca trebuie sa ai un serviciu foarte bun ca sa-ti poti lua o mireasa in zilele astea”, spune acesta.
Astfel anul trecut, d-nul Singh s-a folosit de economiile lui pentru a se casatori cu o fata musulmana in varsta de 16 ani din Assam; desi zvonurile din sat spun ca Sono Khutum este o imigranta ilegala din Banglades. Este fericita pentru ca traieste intr-un sat predominant hindus, spune ea, purtand pe soldul ei fetita in varsta de 7 luni a cuplului.
Solutia rapida insa a burlacilor singuratici – cumpararea de mirese din partile saracite ale Indiei – probabil ca va face putin in ceea ce priveste imbunatatirea statulului femeilor.

De cand Singh s-a casatorit prietenii necasatoriti s-au pus la coada pentru a cere sfat cu privire la casatorie. Acestia au o intrebare, spune el, in timp ce arata spre tanara lui sotie, care sta timida intr-un colt: „Cum pot sa fac si eu rost de una?”

___________
Participanţii la Conferinţa anuală a Alianţei Familiilor din România au cerut măsuri concrete de apărare a familiei şi vieţii

Conferinţa anuală a Alianţei Familiilor din România (AFR), organizaţie apolitică, dedicată apărării  valorilor vieţii şi familiei, a avut loc pe data de 20 martie 2010, la Timişoara, la Centrul Areopagus. Tema supusă dezbaterii în anul acesta a fost “Participarea şi implicarea  slujitorilor religioşi în societatea civilă din România”. Această întâlnire a avut drept scop, pe de o parte,  o mai bună cunoaştere reciprocă şi întărirea contactelordintre organizatiile societăţii civile, care împărtăşesc valori creştine, iar, pe de altă parte, crearea unui cadru propice apropierii dintre bisericile şi cultele religioase din România, în contextul apărării valorilor vieţii şi familiei.

Majoritatea discursurilor s-au concentrat asupra necesităţii implicării personalului şi slujitorilor religioşi în promovarea valorilor creştine şi tradiţionale în societate, precum şi a găsirii metodelor specifice de implicare. Conferinţa a fost concepută ca un forum care să atragă atenţia asupra pericolelor care se abat astăzi asupra valorilor familiei şi libertăţilor fundamentale, precum libertatea religioasă.

Printre conferenţiari s-au numărat reprezentanţi ai mai multor biserici din România, preoţi şi pastori bine cunoscuţi, parlamentari sau foşti parlamentari, foşti candidaţi la alegererile parlamentare şi europarlamentare, sau persoane bine pozitionate în structurile europene, unde pledează cauza valorilor.

În cuvântul de deschidere a conferinţei, dl Petre Costea, preşedintele AFR, şi-a exprimat îngrijorarea faţă „de deteriorarea valorilor şi de lipsa de interes a clasei politice de a le rectifica sau proteja. Ne pasa, si de aceia am decis să ne implicăm. Obiectivul nostru este să informăm publicul din România, familiile, asupra pericolelor care pindesc valorile, din toate unghiurile: la nivel politic, naţional, unional şi internaţional.”

Preotul Ioan Chişarău, de la Biserica Sfânta Maria Regina Păcii din Timişoara, a vorbit despre necesitatea ieşirii preoţilor în spaţiul public pentru a vorbi oamenilor. Preoţii să nu se limiteze doar la slujbele din biserică, ci „să meargă la oameni, pentru a veni în întâmpinarea problemelor lor şi a le arata calea”.  De asemenea, pr. Chişarău a atras atenţia asupra „nevoii de-a oferi tinerilor modele în societate”. PărinteleVasile Itineanţu, reprezentantul Mitropoliei Banatului, a vorbit despre preocuparea Bisericii de a transmite mesajul divin despre familie. Domnia sa a declarat că este îngrijorat de  faptul că „timpul nostru a produs o răsturnare a valorilor tradiţionale”.

Printre alţi invitaţi importanţi, prezenţi la Conferinţa de la Timişoara, s-au numărat şi dl Roger Kiska de la Alliance Defense Fund (SUA), organizaţie care, împreună cu un număr de firme de avocatură din Statele Unite,  apără libertatea religioasă, valorile tradiţionale şi sanctitatea vieţii umane. Dl Kiska a vorbit despre modul în care funcţionează instituţiile europene şi cum ar trebui să acţioneze organizaţiile neguvernamentale din ţările membre ale UE în scopul protejării vieţii umane, a familiei tradiţionale. De asemenea, domnia sa a subliniat un adevăr fundamental: „Nici un document internaţional nu defineşte astăzi avortul ca fiind un drept”. El a chemat organizaţiile care apără valorile tradiţionale să-şi unească vocea într-una singură pentru a putea câştiga bătălia pentru valorile tradiţionale.

Dl Luca Volonte, liderul grupului Partidului Popular European din Consiliul Europei, a fost de părere că organizaţiile care apără valorile tradiţionale trebuie să acţioneze la nivelul Consiliului Europei, pentru a monitoriza şi a fi la curent permanent cu ceea ce se discută în acest organism european. În discursul său, domnia sa a afirmat că Europa „are nevoie de o abordare politică realistă nouă, în care idealurile  şi valorile trebuie să lumineze şi să guverneze problemele cetăţenilor”. El a declarat: „Primul drept al copiilor este viaţa, al doilea este viaţa în familie, cu o mamă şi un tată, cu fraţi şi surori, precum şi prieteni.” Domnia sa şi-a exprimat îngrijorarea faţă de „discriminarea intensă a familiilor hetersexuale şi a copiilor din Europa, care nu este relatată în datele oficiale. Un exemplu ar fi legislaţia divorţului, care nu poate respecta cu adevărat dreptul copiilor”.

Leo van Doesburg, coordonatorul grupurilor de lucru pentru Apărarea demnităţii umane la nivel parlamentar în Europa de sud-est, a lansat invitaţia de a participa la deschiderea grupului pentru Demnitate umană din Parlamentul României, care va avea loc pe 4 mai 2010.

Deputatul Mircea Liubanovici, care reprezintă în Parlamentul Romaniei diaspora română din America de Nord, America de Sud, şi Australia, a vorbit despre proiectul său de lege pentru declararea zilei de 24 iunie drept zi naţională de rugăciune în România. El a apreciat că această iniţiativă ar reflecta caracterul creştin al ţării şi al locuitorilor ei.

Senatorul Gheorghe David a subliniat „necesitatea implicării creştinilor în viaţa publică pentru păstrarea valorilor unei familii şi societăţi sănătoase”.

Au mai luat cuvântul deputatul Cristian Dugulescu, dl Ben Oni Ardelean, fost candidat în alegerile europarlamentare din 2009 din partea PNL, pastorul Daniel Barnut, dr Cristina Valea, preşedinta organizaţiei „Provita Medica” din Timişoara, pastorul Alexandru Neagoe, Larisa Iftime, presedinta asociatiei Provita Media, fostul senator Viorel Duca, fostul deputat Valentin Bosneac, Bogdan Mateciuc, Director Executiv AFR, Adrian Iov, fost presedinte al comitetului constitutional de initiativa AFR, parintele Emil Ember, ş.a. D-l deputat Horj a adresat conferintei o nota care a fost citita in cadrul conferintei.

Conferinta a fost inregistrata de postul de radio Radio Maria si de postul TV Alfa si Omega.

Conferinţa s-a încheiat cu apelul dlui Petre Costea adresat organizaţiilor din România, care sprijină valorile vieţii şi ale familiei, cerându-le să facă rugăciune, „care duce la trezire spirituală”, să se implice tot mai multă în viaţa socială, să spună adevărul, să nu abandoneze cuvântul Domnului, să îndemne oamenii să-şi exercite obligaţiile civice şi să-şi dea votul doar celor care sunt buni apărători ai valorilor statornice ale familiei, să spună adevărul despre avort şi pornografie, să organizeze marşuri pentru familie, să contacteze parlamentarii români pentru a le semnala care este poziţia lor faţă de valorile tradiţionale, ca aceştia să acţioneze în consecinţă, să scrie petiţii.

La sfârşitul conferinţei, a fost făcută propunerea redactării unei Declaraţii de la Timişoara similară Declaraţiei de la Manhattan din SUA, lansată în noiembrie 2009. Menţionăm că Declaraţia de la Manhattan coagulează opiniile unor lideri religioşi din Statele Unite ale Americii, care provin din tradiţii diverse (evanghelică, catolică şi ortodoxă). Această declaraţie  afirmă trei aspecteprimordiale ale tradiţiei creştine: caracterul sacru al vieţii umane, demnitatea căsătoriei şi libertatea religioasă. Amintim aici finalul Declaraţiei americane, care transmite un mesaj clar de rezistenţă faţă de orice formă de compromis: „Nu ne vom supune nici unui decret care ar obliga instituţiile noastre să participe la avorturi, la cercetări embrionare distructive, la sinucidere asistată şi eutanasie sau orice altă acţiune împotriva vieţii; nu ne vom pleca în faţa nici unei legi care are ca scop să ne oblige să binecuvântăm uniri sexuale imorale, să le tratăm ca fiind căsătorii sau echivalentul acestora sau să ne abţinem de la proclamarea adevărului, aşa cum îl cunoaştem, despre moralitate şi imoralitate, familie şi căsătorie. Vom da pe deplin şi cu dragă inimă Cezarului ce este al Cezarului. Dar sub nici o formă nu vom da Cezarului ce este al lui Dumnezeu”.
Larisa Iftime, Asociaţia Provita Media
______________________
ANUNTURI

INVITATIE la CONFERINTA  din 7 – 9  Mai, 2010, Deva, Romania

Organizata de  Genesis Life, Deva, Romania, si Rachel Network International, SUA

Pregatire Intensiva pentru Centrele de Consiliere a Femeii in Criza de Sarcina (si slujirile cu acelasi specific).

TEMATICA:
– Educatia privind ABSTINENTA SEXUALA PREMARITALA
– Sanatatea Mentala si Avortul
– Slujirea de Recuperare Post-Avort

Conferinta incepe Vineri 7 Mai 2010 orele 17 si se incheie Duminica 9 Mai 2010  orele 17

Costuri: NU exista nici un cost pentru programul educational, dar e nevoie de  inregistrare in avans pentru a participa. Am aprecia confirmarea participarii dvs. pana la 17 aprilie 2010!

Costurile care va revin sunt pentru cazare si masa. Vezi mai jos. Cautam solutii ca toate aceste costuri sa fie cat mai flexibile si accesibile tuturor.

PARTEA 1: Educatia privind Abstinenta
Vineri 7 Mai, intre orele 17 – 21; Sambata 8 Mai, intre orele 9 – 18

PARTEA  2: Efectele Avortului: Medical si Psihiatric
Sambata  8 Mai, intre orele 19 – 21

PARTEA 3: Slujirea de Recuperare Post-avort: Cum sa ajutam femeile si barbatii sa gaseasca vindecare.
Duminica  9 Mai, intre orele 13 – 17.

INVITATII care vor conferentia:

SCOTT PHELPS –  este fondatorul organizatiei “PARTENERIAT INTRE ABSTINENTA SI CASATORIE”, o organizatie din SUA care echipeaza profesori, tineri, centre de consiliere a sarcinii si parinti ca sa vorbeasca despre beneficiile abstinentei sexuale pana la casatorie. In fiecare an Scott vorbeste in mii de licee si calatoreste peste tot in SUA, sustinand cursuri care sa pregateasca adultii pentru predarea acestui mesaj. El este autorul a cel putin 5 carti de curriculum-uri diferite despre abstinenta, care sunt folosite in scolile publice, in scolile particulare si in biserici in SUA.

Website-ul lui Scott este: http://www.ampartnership.org/ Cititi aici articolul publicat de Jurnalul Asociatiei Americane a Familiei, articol ce include si un interviu cu Scott:
www.ampartnership.org/abstinence_resources/documents/IWontBeforeIDo.pdf

MARTHA SHUPING, M.D. este doctor psihiatru cu o experinta de 25 de ani in lucrarea de consiliere a femeilor si barbatilor pentru vindecarea de efectele avortului. Ea este co-autor la publicarea unei cercetari  asupra sanatatii mentale a femeilor dupa avort si a vorbit despre acest subiect la Organizatia Natiunilor Unite, in America, Europa, Asia si America de Sud.
Ea are o vasta experienta a programelor de recuperare post-avort si va poate ajuta sa va pregatiti pentru a ajuta pe altii in mod eficient.

O lucrare scrisa de Dr. M. Shuping, intitulata, “Suferinta Post-Avort: O Privire Psihiatrica asupra Efectelor Avortului,” va este pusa la dispozitie pe:
www.frc.org/EF/EF10B09.pdf

Un interviu radio cu Dr. Shuping gasiti la:
www.frc.org/get.cfm?i=WR09L05

Unele dintre articolele si cercetarile efectuate le puteti gasiti la:
www.rachelnetwork.net

Informatii legate de cartea publicata, “Cei Patru Pasi spre Vindecare” sunt de asemenea disponibile la:
www.postabortionhealing.net

RESURSE GRATUITE PENTRU SLUJIREA DUMNEAVOASTRA:

Fiecare persoana care se inregistreaza inainte de 17 Aprilie 2010 va primi:
– o copie gratuita a cartii “Cei Patru Pasi spre Vindecare”
– o copie gratuita a brosurii “Suferinta Post-Avort: O Privire Psihiatrica asupra Efectelor Avortului,”
– o copie gratuita a clipului pro-life “Ochi Albastri ca ai lui Janey”.

Primele 10 Centre de Consiliere sau Slujiri de Consiliere care se inregistreaza inainte de 17 Aprilie vor primi de asemenea o copie gratuita pentru Biroul d-voastra. Puteti alege una dintre cele 3 carti disponibile:
– o copie gratuita a Studiului Biblic “Save-One”, despre recuperarea post-avort
– o copie gratuita a cartii “Durere Interzisa”, de Theresa Burke si David Reardon
– o copie gratuita a cartii “Hooked”, de Drs. Joe McIlhaney si Freda Bush.

Se poate sa fie si alte resurse gratuite adiacente puse la dispozitia d-voastra, insa cei care se inregistreaza inainte de 17 Aprilie vor primi cu siguranta cartile listate mai sus, pentru ca vom avea timp sa le comandam in  prealabil pentru participantii inregistrati.

Duminica dimineata: vom avea diminica dimineata libera pentru a putea sa participam la serviciile religioase ale bisericilor locale. Speram sa putem avea un vorbitor special invitat, care sa predice un mesaj pro-life la una dintre bisericile locale.

Cazarea: exista un numar limitat de locuri de cazare la pretul de $19 /persoana/noapte intr-o camera cu 2 paturi, si o alta posibilitate de cazare la pretul de $26.50/persoana/noapte. Daca sunteti interesati va rugam sa ne contactati imediat; incercam sa gasim pentru d-voastra solutiile cele mai ieftine. O sa aveti nevoie de 2 sau 3 nopti de cazare (daca ramaneti pentru intreaga conferinta). Daca locuiti in apropiere si puteti sa va intoarceti acasa seara, atunci nu veti avea nevoie de cazare.

De ce sa participati: veti avea sansa sa auziti noi informatii despre educatia privind abstinenta de la persoane bine pregatite  si cu experienta in acest domeniu.

Predarea ABSTINENTEI s-a dovedit a fii singura metoda care produce efecte si scade activitatea sexuala premaritala in randul tinerilor. Invata cum sa predai abstinenta beneficiind de cele mai noi informatii si cele mai bune metode de predare.

Pentru inregistrare va rugam sa ne contactati la adresele de e-mail:

nouasperanta1@gmail.com

sau

radum777@gmail.com

sau la tel:

–          0771-032569

–          0354-419090

–          0727-944773

–          0761-368759

Va multumim si ne rugam ca Dumnezeu sa va binecuvinteze!

Va asteptam cu mare drag!

––––––––––––-
Carte noua:
Marketing pentru genocid

Editura Nepsis, 2009, 108 pag.

Cartea îşi propune să contribuie la prezentarea cât mai clară a originilor, mijloacelor şi scopurilor urmărite de „industria avorturilor”. Într-adevăr, când vorbim despre avort vorbim şi despre o industrie – despre o imensă afacere, cu implicaţii şi susţineri puternice în guverne şi în instituţiile supra-naţionale, globaliste – care are ca „obiect de activitate” şi mijloc de obţinere a profitului uciderea copiilor nenăscuţi.

Cum a fost posibil ca o crimă abominabilă, condamnată de societăţile păgâne, de morala comună a omenirii dar şi de lege să devină o virtute, un drept juridic şi o expresie a „libertăţii de alegere” se arată în articolul „Avortul sau cum au vândut mincinoşii Roe vs. Wade Americii”. Pornind de la un celebru caz juridic ce a făcut multă vâlvă în SUA anilor ’70, s-a pus la cale o adevărată campanie de marketing în care s-au folosit inclusiv sondaje false pentru a schimba opinia publică americană în ce priveşte legalizarea avortului. Două direcţii pot fi identificate în strategia prin care avortul a fost „vândut” în SUA: 1. prezentarea avortului ca o chestiune ce ţine de dreptul la libertate al femeii; 2. prezentarea pruncului din pântecele femeii însărcinate ca un proces impersonal, lipsit de viaţă proprie, altfel spus, ca o entitate lipsită de umanitate, o non-persoană.

În al doilea material, „Mărturii ale unor foşti doctori care au lucrat în industria avorturilor”, sunt adunate confesiunile unor doctori şi activişti ai clinicilor de avorturi. Aceşti oameni arată cum a lucrat, în cazul lor, manipularea, sau pur şi simplu cum au lucrat dorinţa de bani, de o situaţie socială mai bună, conformismul ca motivaţii pentru angajarea în astfel de clinici, dar şi cum a lucrat trezirea, conştientizarea, lepădarea de astfel de practici şi, mai apoi, angajarea alături de activiştii pro-viaţă.

Pentru că aceste două materiale se referă la situaţia din SUA, am completat broşura cu o scurtă analiză făcută asupra spaţiului european, legată de intenţia Consiliului Europei de a promova avortul ca „drept garantat” al femeilor. (prezentarea aparţine editorului)