Iertarea in relatii si familie este un aspect esential al unei familii si societati sanatoase. Este indispensabila unei atmosfere armonioase de familie si trebuie sa fie elementul central al fiecarei relatii si casatorii. Fiecare gresim, si asta in multe rinduri. Greselile strica relatiile, dar iertarea le reface, uneori mai viguroase si trainice decit erau inainte. Fara iertare nu poate fi fericire in relatii si casatoriei. De multe ori insa a trece pragul iertarii este greu, un adevarat test al vointei si al supunerii mindriei si ambitiei personale sub autoritatea legamintului casatoriei. De ce ne este asa de greu uneori sa iertam? Ce putem face sa trecem peste aceasta neputinta a neiertarii si peste orgoliul personal care ne impiedica sa iertam? Care sunt aspectele practice care ne ajuta sa ajungem la iertare? Asupra acestui subiect ne concentram astazi prezentind materialul alaturat prelucrat de catre d-l Daniel Barnut (AFR Timisoara) din texte originale ale specialistului american de relatii, Mitch Temple.
De ce ne este asa de greu sa iertam?
Un motiv pentru care nu iertam este pentru ca nu intelegem cu adevarat insemnatatea iertarii si cum ea lucreaza. Credem ca stim, dar de multe ori ne inselam.
Majoritatea dintre noi presupunem ca daca iertam pe cei ce ne gresesc, acestia scapa fara repercursiuni, continuandu- si mersul vietii, in timp ce noi suferim pe nedrept. De asemenea credem ca avem obligatia morala de a fi binevoitori si a pastra relatia cu cei ce ne gresesc. Chiar daca Dumnezeu ne porunceste sa ne iertam semenii, nu ne spune sa continuam sa ne punem increderea in ei sau sa ne bucuram de tovarasia lor.
Primul pas pentru a intelege semnificatia iertarii este de a invata ce presupune si cum se manifesta iertarea. Un alt pas este sa intelegem si ce nu este iertatea, iar apoi iertarea in sine. In final trebuie sa uitam trecutul si toata amaraciunea greselilor trecute.
Ce inseamna iertarea si cum reusim sa iertam?
Iertarea inseamna a nu-l lasa pe cel ce ne-a gresit sa plece fara a da o explicatie. Trebuie sa-i ingaduim celui ce ne-a gresit sa-si descarce sufletul explicind cum a ajuns sa greseasca, sau ce deficiente au aflat in noi care l-au facut sa greseasca. Asa putem sa ii tragem la raspundere pe cei ce ne gresesc prin actiunile lor.
Iertarea inseamna a-I lasa lui Dumnezeu dreptul de a face dreptate. Cand ne insusim dreptul de a judeca sau de a ne razbuna ii dam de inteles lui Dumnezeu ca nu credem ca El ne poate rezolva problemele.Trebuie sa ingaduim lui Dumnezeu sa faca dreptate si sa-si manifeste dreptatea Lui prin iertarea neconditionata de catre noi a aproapelui nostru sau a celor din familie.
Iertarea inseamna a nu permite sa fim jigniti in mod repetat. Iertarea nu inseamna insa a tolera lipsa de respect sau manifestarile jignitoare constante. Nu suntem nevoiti sa toleram ofensele, nici lipsa de respect sau orice alta forma de abuz din partea celor ce ne gresesc.
Iertarea nu inseamna ca trebuie sa ne resemnam a fi victime. Iertand, nu spunem: “Ceea ce ai facut este bine, asadar continua sa ma tratezi asa.” Ba mai mult, nu ar trebui sa ne insusim rolul de martir, iertand mereu pe cei din jur doar pentru ca ne simtim bine in rolul de victima.
Iertarea nu inseamna impacare. Putem ierta pe cineva chiar daca nu vom reusi sa ne intelegem perfect cu persoana care ne-a jignit.
Iertarea este un proces, nu o intamplare. Probabil ne va lua ceva timp pentru a ne rezolva problemele inainte de a fi capabili sa iertam cu adevarat. De aceia iertarea este un proces, nu un act care se petrece intr-o clipita. Iertarea ia timp si efort constant. Se manifesta in atitudini, vorbe, si in dispozitia mentala a fiecaruia dintre noi. Dispozitia mentala trebuie sa fie una a iertarii adevarate, neconditionate, si ireversibile. Deindata ce hotaram sa iertam, trebuie sa o facem.
Trebuie sa iertam de fiecare data. Daca insa suntem din aceia care iarta mereu iar noi la rindul nostru nu suntem iertati, e potrivit sa analizam relatia noastra cu persoanele din jur, sa intelegem motivul pentru care noi suntem cei care suferim mereu. E important sa nu ne ingaduim sa ajungem in postura in care cei ce ne gresesc, fiind iertati de fiecare data, continua sa greseaca ajungind la abuz.
Iertarea nu inseamna ca negam realitatea sau ignoram jignirile. Unele persoane sunt apatice, de neincredere, cu intentii ascunse. Asadar nu se vor schimba niciodata. De aceia uneori iertarea trebuie acompaniata de rugamintea ca modul de comportament care a generat tensiunea intre membrii familiei sa inceteze. Trebuie deci sa schimbam modul de abordare si chiar sa nu ne asteptam ca partea opusa sa se indrepte. Iertarea deci implica rabdare.
Iertarea nu se bazeaza pe faptele celor din jur, ci pe propria noastra atitudine. O atitudine sanatoasa privind iertarea e indispensabila fiecaruia dintre noi. Cei din jurul nostru vor continua sa ne raneasca pe parcursul vietii. Putem sa ii privim cu superioritate, sa ramanem blocati in tristetea si supararea noastra, sau sa adoptam o atitudine de iertare permanenta. Asta din urma aduce dezlegare si pace.
Trebuie sa iertam chiar daca cei ce ne gresesc nu se caiesc. Chiar daca cei ce ne gresesc nu ne cer iertare, trebuie sa-i iertam numaidecit si sa le comunicam acest lucru. Trebuie sa ne amintim ca iertarea se manifesta in atitudinea noastra nu in actiunile lor.
Nu trebuie sa le dam mereu de stire ca i-am iertat. Comunicarea iertatii insa trebuie facuta cu tact pentru a nu se transforma in abuz si santaj. A-i anunta mereu pe cei din jur ca sunt iertati, desi nu ne-au cerut iertare, poate deveni o forma de manipulare din partea lor, una care poate duce chiar la mindrie.
Este posibil sa iertam prea usor pentru a evita suferinta sau pentru a manipula o situatie. Trebuie sa fim cu bagare de seama pentru a nu ierta doar de dragul iertarii. Iertarea elibereaza durerea. Adesea insa dorim cu disperare sa reparam o situatie deficitara cit mai repede ca si neintelegerea care a cauzat-o sa dispara la fel de repede. De exemplu, in contextul divortului unele persoane doresc sa grabeasca rezolvarea crizei, crezand ca durerea va inceta si ca se vor intelege mai bine cu celalta persoana. Trebuie insa sa fim precauti, sa nu acoperim ranile, amanand astfel procesul de vindecare.
Posibil vom fi fortati sa iertam inainte de a fi pregatiti. E important sa iertam cind suntem pregatiti pentru a ierta. Uneori in contextul casatoriei ne simtim obligati sa iertam doar pentru a evita un divort, pentru a fi acceptati, sau pentru a nu fi vorbiti de rau. Dar inlauntrul nostru continuam sa ducem o lupta de razbunare.
Este normal sa avem amintiri pe care sa le pastram si in viitor. Cand ne napadesc ganduri din trecut, insa, este important sa ne gindim ce facem cu aceste ganduri. Cand ne concentram asupra unei jigniri din trecut trebuie sa invatam sa spunem: “Multumesc Dumnezeule ca imi amintesti cat de importanta e iertarea.”
Iertarea incepe cu o decizie la nivelul constientului. In ultimul rind, iertarea consta si in abandonarea resentimentelor. Vindecarea emotionala urmeaza doar dupa ce iertam cu adevarat.
BISERICA BAPTISTĂ SPERANŢA VIŞEU DE SUS 