În liniște sau zgomot mult
În liniște sau zgomot mult,
Un an de zile-a mai trecut,
A fost un an de îndurare,
Dar a trecut în grabă mare,
Un an cu rod și mărturie,
Desprins cumva din veșnicie,
Un an în care-am învățat,
Cine suntem cu-adevărat,
Un an cu multe frământări
Dar cu răspuns la întrebări,
Un an cu-nfrângeri în păcate
Și luptă pentru libertate,
Un an în care-am investit,
În ce-am crezut și ce-am iubit,
Un an în care-am semănat,
Ori neghină ori grâu curat,
Ori o stricată-nvățătură,
Ori adevărul din Scriptură,
Ori chipul lumii păcătos,
Ori slava Domnului Hristos!
Primiți vă rog gândul ce-l am,
Acuma la sfârșit de an.
Din toate câte sunt sub soare,
Nimic nu e la întâmplare.
Dar repede ne trece viața,
Ca zorii zilei dimineața,
Cu bucurii și cu dureri,
Cu mult prea scurte primăveri,
Zburăm în anii tinereții,
Dar ne lovim de-ai bătrâneții,
Făpturi plăpânde, visătoare,
Prin lumea asta călătoare,
O vreme prunci fără dureri,
Apoi părinți purtând poveri,
Acum aici cu-ntreaga fire,
Mâine doar dor și amintire,
O vreme cu cei dragi la masă,
Și-apoi plecăm spre altă casă.
Ne naștem toți aici pe rând,
Și-apoi grăbim înspre mormânt,
Gingași în vale înflorim,
Dar nu știm ziua când murim.
Și-atunci ne întrebăm plângând:
Ce este viața pe pământ?
Găsim răspunsul în Scripturi,
În sfintele-i învățături.
Viața, e un dar divin,
Pahar cu miere și pelin,
Cu-un scop înalt și datorie,
De-a ne-nchina cu bucurie,
Acelui care ne-a creat,
Și Fiul pentru noi și-a dat,
Acelui care ne-a iubit,
Și-a fost pe cruce răstignit,
Ca să ne-ntoarcem cât se poate,
De la plăcerile deșarte,
Prin rugăciuni stăruitoare,
Să cerem Tatălui iertare,
Pentru anii de neștiință,
În păcat și necredință,
Dar să trăim de-acum frumos,
Spre slava Domnului Hristos,
An după an să-L preamărim,
În veci de veci cu El să fim!
BISERICA BAPTISTĂ SPERANŢA VIŞEU DE SUS 