Invitaţie

Posted on by elpizein

Vă invităm la Părtăşia Bisericilor Creştine Baptiste din Maramureşul istoric.

Data : Duminică 26 februarie 2012

Ora:   17.00 – 19.00

Loc:  Biserica Creştină Baptistă din Rona de Sus

Tema întâlnirii: Lucrători la secerişul LUI

Text: Ev. Matei 9:35-38 „Rugaţi, deci, pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.”

Din serviciul de închinare:

1.     Cântece comune

2.     Îndemn la rugăciune şi rugăciune pentru nevoile fiecărei biserici

3.     Rugăciune pentru Rona de Sus

4.     Rugăciune pentru ţară

5.     Predică misionar Drăgan Dinu

6.     Masa agape cu toţi cei prezenţi

Psalmul 133:1-3  „Iată, ce plăcut şi ce dulce este să locuiască fraţii împreună! Este ca untdelemnul de preţ, care, turnat pe capul lui, se pogoară pe barbă, pe barba lui Aaron, se pogoară pe marginea veşmintelor lui. Este ca roua Hermonului, care se pogoară pe munţii Sionului, căci acolo dă Domnul binecuvântarea, viaţa, pentru veşnicie.”

Cum răspunzi unei invitaţii speciale?

Posted on by elpizein

Ev. Luca 14:15-23 „Unul din cei ce şedeau la masă cu El, când a auzit aceste vorbe, I-a zis „Ferice de acela care va prînzi în Împărăţia lui Dumnezeu!”  Şi Isus i-a răspuns: „Un om a dat o cină mare, şi a poftit pe mulţi.
 La ceasul cinei, a trimis pe robul său să spună celor poftiţi: „Veniţi, căci iată că toate Sunt gata.” Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se desvinovăţească. Cel dintâi i-a zis: „Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să-l văd; rogu-te să mă ierţi.” Un altul a zis: „Am cumpărat cinci părechi de boi şi mă duc să-i încerc: iartă-mă, te rog.” Un altul a zis: „Tocmai acum m-am însurat, şi de aceea nu pot veni.” Când s-a întors robul, a spus stăpânului său aceste lucruri. Atunci stăpânul casei s-a mâniat şi a zis robului său: „Du-te degrabă în pieţele şi uliţele cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.”  La urmă, robul a zis: „Stăpâne, s-a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.” Şi stăpânul a zis robului: „Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce-i vei găsi, sileşte-i să intre, ca să mi se umple casa.”

Fiecare om, din când în când, primeşte câte o invitaţie. Câteodată invitaţia vine din partea unei persoane cunoscute sau a unei instituţii şi altă dată invitaţia vine din partea cuiva mai puţin cunoscut. Oricum fiecare dintre noi uneori dăm şi alte ori primim invitaţii. Poate chiar în acest an ai primit deja unele invitaţii. Poate ai fost invitat în vizită la cineva, sau poate invitat la o sărbătoare , eveniment , concert, lansare de carte, petrecere, înmormântare, nuntă, botez, excursie, expoziţie, plimbare, cumpărături….
Cum ai răspuns invitaţiilor din ultimul timp? De multe ori răspundem unor invitaţii, avem aşteptări mari, dar la urmă suntem dezamăgiţi.
Altă dată ne bucurăm nespus de mult de invitaţie şi de urmările acceptării ei.
Iubit cititor, în multe biserici în perioada de iarnă sunt organizate servicii speciale de Evanghelizare. Probabil ai primit deja o invitaţie de a participa sau vei primi în viitor.
Acum am bucuria de a te invita la un timp de rugăciune şi ascultare a Evangheliei Domnului Isus şi cred din toată inima că prin participare vei fi nespus de binecuvântat.
Biserica Baptistă „Speranţa” din Vişeu de Sus, str. Bogdan Vodă, 36,  organizează o săptămână de Evanghelizare în perioada 12 februarie – 19 februarie.
În fiecare seară de la ora 18.00 la 20.00.
Poate că tu ai mai fost invitat sau poate  primeşti acum o invitaţie pentru prima dată să participi la un astfel de eveniment. Sunt mulţi oameni care participă pentru că au mai fost şi altă dată şi s-au bucurat mult.
Dar tu poate că te întrebi : „De ce să participi?”

De ce să vii la săptămâna de Evanghelizare?

Iată câteva motive mai jos:
1.    Să asculţi Evanghelia Domnului Isus (Evanghelia este chemarea , invitaţia lui Dumnezeu Tatăl prin Hristos Fiul, la mântuire , împăcare , iertare şi o nouă viaţă)
2.    Să găseşti răspuns la marile întrebări ale vieţii. Cine eşti?, De unde vii? Încotro te îndrepţi? Cu ce scop trăieşti?
3.    Să te închini lui Dumnezeu prin cântări şi rugăciune.
4.    Să-ţi verifici viaţa de credinţă, legătura cu Dumnezeu.
Să înţelegi dacă eşti un om pregătit pentru veşnicie.
Să verifici calea   pe care mergi , să vezi dacă duce înspre Cer sau  înspre Iad.
5.    Să auzi , să înţelegi şi să crezi Evanghelia .
6.    Să primeşti iertarea de păcate şi o nouă viaţă, speranţă.
7.    Să întăreşti ce este bun în viaţa ta şi să schimbi ce este rău.
8.    Să primeşti pace, bucurie şi har prin părtăşia cu Domnul Isus şi cu cei ce iubesc pe Dumnezeu.

Ev. Ioan 1:46 „Vino şi vezi!”
Romani 1:16-17 „Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a Iudeului, apoi a Grecului; deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: „Cel neprihănit va trăi prin credinţă.”
Cu preţuire şi respect   pastor Groza Teodor

Hai la evanghelizare

Dacă viaţa ta-i pustie
Şi eşti trist, nefericit,
Hai la evanghelizare,
Aici poţi fi mântuit.!

Dacă eşti neîmplinit
Fără scop, fără nădejde,
Hai la evanghelizare,
Cel ce vine aici, nu pierde!.

Dacă eşti rob la păcat,
Te simţi singur părăsit,
Hai la evanghelizare,
Şi tu poţi fi izbăvit!.

Dacă vrei să-ţi schimbi viaţa,
Să fii un om credincios,
Hai la evanghelizare,
Şi te-nchină lui Cristos!.
…………………
fragment de Teodor Groza

Apără credinţa

Posted on by elpizein

Iuda 3-4  (Psalmul 45:3-4)

Uitându-ne la textul pe care l-am citit, vrem să descoperim:

- cine sunt cei chemaţi să apere credinţa;

-  motivul pentru care trebuie să se poarte acest război spiritual şi…

- modul în care trebuie să apărăm credinţa.

După cuvintele de salut prin care şi-a prezentat identitatea, a destinatarilor epistolei sale şi prin care a adresat o urare tuturor celor credincioşi, Iuda îşi continuă  scrierea epistolei care îi poartă numele adresând o chemare la luptă spirituală. Studiind versetele care descriu acest imperativ, descoperim:

 1.        CINE SUNT CEI CHEMAŢI SĂ APERE CREDINŢA

Cuvintele „prea iubiţilor”, folosite de Iuda pentru a-i identifica pe cei pe care i-a chemat să apere credinţa, arată că în această luptă spirituală trebuie să fie angajaţi toţi cei credincioşi. Chemarea la la lupta pentru apărarea credinţei este de 3 feluri:

a.      generală – Iuda 3/a. Credincioşii cărora le scrie Iuda nu sunt pomeniţi pe nume;

b.      dar chemarea la lupta pentru apărarea credinţei este specifică, deoarece îi identifică pe cei ce au avut parte de harul lui Dumnezeu (au fost chemaţi şi sunt iubiţi de Dumnezeu Tatăl – Iuda 1/b; sunt păstraţi pentru Isus Hristos – Iuda 1/c),

c.       în final chemarea aceasta este şi specială, fiindcă exprimă o responsabilitate ce decurge:

v   din binecuvântările primite de cei credincioşi (Iuda 1) şi…

v  din experienţa unor relaţii strânse (iubiţi de Dumnezeu şi preaiubiţi de fratele Domnului Isus – Iuda 1, 3/a) sau aşa cum avea să le scrie ap. Ioan credincioşilor:

,, Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El. Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, nu s-a arătat încă. Dar ştim că atunci când Se va arăta El, vom fi ca El; pentru că Îl vom vedea aşa cum este.  1 Io. 3:1, 2

2.    MOTIVUL PENTRU CARE SUNTEM CHEMAŢI SĂ APĂRĂM CREDINŢA

Iuda a intenţionat să scrie o epistolă pastorală, prin care să-i ajute pe cei credincioşi să se întărească şi să crească în harul mântuirii (Iuda 3). Deşi a fost preocupat de acest subiect şi dorea să-l prezinte „cu tot dinadinsul” (cu ardoare), Iuda a fost silit (determinat, constrâns) să-şi schimbe subiectul, adresând celor credincioşi un îndemn pentru apărarea credinţei (Iuda 3).

Atunci când i-a mobilizat pe creştini pentru apărarea credinţei, Iuda şi-a motivat această dorinţă arătându-le:

v  originea credinţei (credinţa este darul lui Dumnezeu). De fapt, atât ap. Petru cât şi Pavel observă lucrul acesta:

,,Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei ce au căpătat o credinţă de acelaşi preţ cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos” – 2 Pe. 1:1

 ,,Este un singur trup, un singur Duh, după cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde a chemării voastre. Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez.”- Efes. 4:5, 6)

v  valoarea credinţei (a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna). În Evrei 10:37-39 credincioşii sun încurajaţi să conştientizeze valoarea credinţei, astfel:

,,Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă: dar dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.”
Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credinţă pentru mântuirea sufletului.”

Domnul Isus pune o întrebare oamenilor care nu conştientizează valoarea credinţei în Ev. după Luca 18:8 – ,,Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui, care strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei? Vă spun că le va face dreptate în curând. Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?”

v  atacurile îndreptate împotriva credinţei prin ,,oamenii neevlavioşi”, cum îi numeşte Iuda

Descriind pericolul apostaziei şi al ereziilor, Iuda arată că cei ce luptă împotriva credinţei:

v  sunt în Biserică (s-au strecurat pe furiş fără a fi aleşi şi investiţi cu autoritate  – Iuda 4/b; 1 Timotei 4:1-2; Romani 16:17-18; 2 Corinteni 11:13-5; Fapte 20:29-31)

v  sunt neevlavioşi (nu iubesc curăţia şi neprihănirea – Romani 1:28-32; 2 Petru 2:1-2, 12-14; 2 Timotei 3:1-7)

v  nesocotesc harul (Iuda 4; Romani 6:15-23; 2 Petru 2:17-19; 1 Petru 4:3)

v  Îl tăgăduiesc pe Domnul Isus (Iuda 4/c; 1 Ioan 4:1-6; 2 Petru 2:1; 1 Ioan 2:22-23; Tit 1:16). (Galateni 1:6-9; 2:4; 2 Petru 2:1-3, 20-22).

 3.    MODUL ÎN CARE TREBUIE SĂ APĂRĂM CREDINŢA

Pentru a lupta împotriva apostaziei şi a ereziilor trebuie să fim conştientizaţi de realitatea acestui pericol spiritual. Iuda şi-a scris epistola pentru a-i conştientiza pe cei credincioşi de acest pericol, arătând urgenţa cu care trebuie să se mobilizeze în vederea purtătii acestei lupte spirituale („m-am văzut silit”, verbul folosit exprimă presiune, iminenţă dar şi agonie).

Apoi, înţelegem că această luptă este permanentă (,,vă îndemn să luptaţi” – Iuda 3/b), dar nu de natură fizică, ci spirituală (2 Corinteni 10:3-6; Efeseni 6:10-13; Galateni 6:1-5).

prelucrare dupa Dan Boingeanu

ÎNŢELESUL (SEMNIFICAŢIA) BOTEZULUI

Posted on by elpizein

Încă de la începutul N. T. ne întâlnim cu botezul. Botezul lui Ioan Botezătorul, numit botezul pocăinţei care nu-i o iniţiativă nici măcar a celui mai mare dintre prooroci, ci este iniţiativa lui Dumnezeu. În Lc. 3:3 ni se spune ,,Cuvântul lui Dumnezeu a vorbit lui Ioan.”

Imediat ne întâlnim cu botezul Domnului Isus. De ce a avut nevoie de botez Domnul nostru, pt. că El era fără păcat. Pt. că botezul a fost o dovadă a ascultării lui Isus faţă de Tatăl şi al predării Sale în mâna Sa pt. a împlini lucrarea la care L-a trimis: propovăduirea Evngheliei (a Cuvântului, a Împărăţiei), rugăciune, vindecări şi realizarea mântuirii, pt. oameni: pt. mine şi pt. tine.

Apl.  – după ce L-a primit pe Cristos, credinciosul trebuie să asculte de El şi să primescă botezul.

Acest model îl vedem deseori în Fapte:

-          La Cincizecime – 3000 de oameni au primit propovăduirea ap. Petru despre iertarea păcatelor şi apoi au fost botezaţi (2:41)

-          La propovăduirea lui Filip din Samaria – când samaritenii au crezut ce a predicat diaconul Filip despre Împărăţia lui Dumnezeu şi Numele lui Isus Cristos, au fost botezaţi atât bărbaţi cât şi femei (8:12, 13)

-          La Filipi – temnicerul şi casa lui au crezut în Cristos, după ce ap. Pavel i-a învăţat ce trebuie să facă ca să fie mântuiţi. Apoi el şi casa lui au fost botezaţi (16:33)

-          La Corint – Crisp, împreună cu toată casa lui şi mulţi dintre corinteni au auzit Evanghelia, au crezut şi au fost botezaţi.

Practica N. T. este următoarea: oamenii au fost botezaţi:

- după ce au devenit ucenici;

- după ce au primit cuvântul despre iertarea păcatelor

- după ce au crezut vestea cea bună

- după ce au crezut în Domnul Isus

Botezul urmează după credinţa mântuitoare. Botezul este pt. credincioşi, de aceea, noi ca baptişti, folosim expresia ,,botezul credincioşilor” şi pretindem ca cel care este candidat pt. botez să facă o mărturisire adevărată a credinţei lui în Isus Cristos.

Prin botez, credinciosul aduce mărturie despre anumite realităţi spirituale pe care Dumnezeu le-a pus în viaţa lui sau realităţi spirituale la care năzuieşte. Aşadar, la botez, credinciosul declară:

1.        Credinţa sa mântuitoare în Cristos şi în jertfa Lui de ispăşire. Da, Domnul Isus a murit şi pt. mine şi mă poate mântui.

2.      Dorinţa de a asculta de Cristos (Mt. 28:19-20). Împlinirea poruncii botezului exprimă ascultarea credinciosului faţă de noul stăpân, Domnul Isus Cristos. Să fi conştient de această poruncă şi să refuzi să o împlineşti, înseamnă să păcătuieşti împotriva Domnului. Refuzul acesta descalifică o persoană de la a participa la Cina Domnului şi atrage după sine pedeapsa din partea Domnului. Când o persoană se supune actului botezului, mărturiseşte prin aceasta că doreşte să asculte de Domnul în toate lucrurile.

3.      Unirea cu Cristos – (Rom. 6:1-4). Botezul este imaginea exterioară, vizibilă a rezultatului botezului cu Duhul Sfânt în Isus a acelei persoane. Datorită acestei uniri cu Cristos, noul credincios participă la moartea, îngroparea şi învierea Domnului Isus. Prin scufundarea sa în apa botezului şi ieşirea sa din apă, credinciosul arată unirea sa cu Cristos şi participarea sa împreună cu Cristos la aceste evenimente.

4.      Dorinţa de a-L urma pe Cristos (Rom. 6:4). Botezul credinciosului ar trebui să însemne ruperea sa totală de vechiul său mod de viaţă şi începerea unei noi vieţi ca şi ucenic al Domnului Isus. Cu toate că, din când în când, va mai avea parte de şchiopătări, de mici căderi, totuşi, prin botezul său, credinciosul a-nceput un nou drum în direcţia corectă pe care o prezintă Scriptura. Trebuie să spun şi faptul că, după mântuirea sa, un credincios trebuie să fie botezat o singură dată, nu de fiecare dată când păcătuieşte şi doreşte să se re-ofere în slujba Domnului.

Dacă cel credincios înţelege astfel botezul cu apă, va aprecia mai mult acest act atunci când îl va împlini sau când îşi va aduce aminte de el.

Botezul Domnului Isus – un model de urmat

Posted on by elpizein

Text Ev. Matei 3:13-17 „Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. Dar Ioan căuta să-l oprească. „Eu” zicea el „am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?” Drept răspuns, Isus i-a zis: „Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.” Atunci Ioan L-a lăsat. De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea cerurile s-au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se în chip de porumbel şi venind peste El. Şi din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”

Sunt multe păreri deosebite şi interpretări cu privire la botez în creştinism. O parte din bisericile creştine susţin şi practică botezul copiilor mici. O altă parte susţin că nu este atât de important şi se poate şi fără el. Şi sunt  biserici care nu oficiază botezul decât persoanelor adulte. Destul de multe discuţii teologice au fost şi sunt încă purtate pe această temă. Dar cine are dreptate? Cum putem să fim siguri care este botezul adevărat? Sfânta Scriptură şi exemplul Domnului Isus cred că ne pot lămuri pe deplin în această privinţă. Ce învăţăm din botezul Domnului Isus despre adevăratul botez? , când , cum şi cine trebuie să se boteze?

1.     Adevăratul botez este făcut la maturitate

  • Maturitate fizică, intelectuală.
  • Maturitate spirituală.

Domnul S-a botezat la aproximativ 30 de ani chiar înainte de a începe lucrarea de slujire printre oameni. Înţelegem de aici că cine vrea să se boteze trebuie să aibă o vârstă la care aude Evanghelia , crede şi înţelege ce face. Poate să ia o decizie în cunoştinţă deplină.

2.     Adevăratul botez este făcut din convingere   

  • Convingerea că „aşa se cade să împlinim tot ce este scris”..
  • Convingerea că este porunca Domnului Ev. Marcu 16:15-16  Apoi le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea, şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osîndit.

3.     Adevăratul botez este cerut , dorit în mod personal

„Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.”

Observăm din text cum Domnul Isus vine la Ioan Botezătorul şi cere să fie botezat de el. Acesta este modelul poruncit de Domnul pentru Biserică şi cei ce vor crede şi practicat de sfinţii apostoli. Cine a auzit Evanghelia şi crede în Domnul Isus cere în mod personal să fie botezat.

  • Ev. Marcu 16:15-16 „Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit.”

Faptele apostolilor 8: 36-37 „Pe când îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: „Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?”  Filip a zis: „Dacă crezi din toată inima, se poate.” Famenul a răspuns: „Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.”

4.     Adevăratul botez este o mărturisire de credinţă

Isus Hristos prin botezul lui a mărturisit ascultarea deplină de planul Tatălui, a mărturisit identificarea lui cu păcatele noastre , prin cufundarea în Iordan, care nu era altceva decât o mărturie profetică despre  moartea de pe cruce şi a mărturisit despre iertarea de păcate, prin ieşirea afară din apă, act prin care a profeţit învierea lui din morţi . Tot aşa cine se botează depune o mărturie despre  credinţa lui în moartea şi învierea Domnului Isus din morţi dar şi o mărturie că el după ce a auzit Evanghelia a crezut şi s-a pocăit de păcatele lui , a murit faţă de păcat (asta mărturiseşte când este botezat prin cufundare) şi a înviat la o viaţă nouă trăită spre slava lui Dumnezeu şi în ascultare de Cuvântul lui. (asta mărturiseşte prin ieşirea afară din apă)

Romani 6:3-5 „Nu ştiţi că toţi cîţi am fost botezaţi în Isus Hristos, am fost botezaţi în moartea Lui? Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentruca, după cum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă. În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El, printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El şi printr-o înviere asemănătoare cu a Lui.”

Din pricina aceasta în condiţii normale, botezul este oficiat în public, în adunarea credincioşilor, în faţa martorilor văzuţi şi nevăzuţi.

5.     Adevăratul botez este confirmat de Dumnezeu Tatăl prin:

Dovezile prin care Tatăl a confirmat botezul Domnului Isus trebuie să fie regăsite într-un anume fel şi în viaţa creştinilor de azi.

  • „Cer deschis Ev. Matei 3:16 „Şi în clipa aceea cerurile s-au deschis,”  Asta înseamnă că zidul de despărţire al păcatelor a fost înlăturat şi acum creştinul are intrare liberă prin rugăciune înaintea Tatălui.

Creştinul care s-a botezat este un om care se roagă şi căruia îi sunt ascultate rugăciunile , are o relaţie personală prin credinţă cu Domnul Isus , se ştie iubit, iertat , acceptat…

  • Duhul Sfânt coboară . Matei 3:16 „şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se în chip de porumbel şi venind peste El.” Cine crede în Domnul Isus este născut din nou prin lucrarea Duhului Sfânt , este botezat , umplut cu Duhul Sfânt, are roada Duhului şi puterea Duhului Sfânt pentru a mărturisi altora Evanghelia.
  • „Şi din ceruri s-a auzit un glas „ Matei 3:17   Era glasul Tatălui care a mărturisit că Isus este Fiul lui preaiubit.  Cuvântul Tatălui din cer îl avem astăzi în Sfânta Scriptură – Biblia. Prin Cuvântul Scripturilor Dumnezeu Tatăl mărturiseşte şi azi şi încredinţează pe credincioşi când ascultă de voia lui sau când se abat .

Mă rog să fim oameni înţelepţi care  să urmăm exemplul Domnului Isus şi învăţătura din Biblie în privinţa botezului.

Doamne ajută!

pastor misionar Groza Teodor

SAPTAMANA NATIONALA DE RUGACIUNE A BISERICILOR CRESTINE BAPTISTE DIN ROMANIA 2012

Posted on by elpizein

RUGACIUNI SI CERERI PENTRU BISERICA DIN VREMEA DE ACUM

”Faceți în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni și cereri …pentru toți sfinții”  (Ef. 6:18)

În săptămâna naţională de rugăciune din anul acesta ne inspirăm din două mesaje biblice foarte cunoscute. Pe de-o parte, toţi ne bucurăm de promisiunea Domnului Isus: „…voi zidi Biserica Mea…”(Mt. 16:18), promisiune care ne sigură că Biserica va rămâne biruitoare până la sfârşit. Fără protecţia Domnului Isus Hristos, Biserica nu are nici prezent şi nici viitor. De cealaltă parte, Mântuitorul şi Capul Bisericii ne spune: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu…” (Mt. 6:33). Preocupați de starea spirituală a bisericilor, suntem chemați să ne unim în rugăciune pentru ambele aspecte. Îi vom mulţumi Domnului pentru tot ce face El pentru Biserică și ne vom smeri cerându-I să ne ajute să fim responsabili şi credincioşi în lucrurile care ne-au fost încredinţate nouă.  Având ca prioritate Împărăţia Cerurilor, vom medita și ne vom ruga la început de an călăuziți de următoarele subiecte :

Duminică, 1 ianuarie 2012 – RUGACIUNE PENTRU SLUJITORII DUHOVNICESTI AI BISERICII

Pasajul biblic: Efeseni 4:11-15.

În zidirea Bisericii, în procesul desăvârşirii sfinţilor pentru slujire şi în pregătirea lor pentru glorie, Dumnezeu a aşezat diferiţi slujitori. Toţi slujitorii duhovniceşti-pastori, presbiteri, diaconi, evanghelişti, misionari, învăţători, etc., au dnnatoria să împartă drept Cuvântul şi să îi ajute pe membrii bisericii să îşi dezvolte şi să îşi folosească darurile duhovniceşti pentru lărgirea Impărăţiei Cerurilor.

În prima parte a închinării prin rugăciune,

Să Îi mulţumim Domnului pentru toţi slujitorii Lui; să-I mulţumim pentru chemarea, călăuzirea, echiparea şi protecţia de care le-a făcut parte. Să-I mulţumim pentru toţi cei care în viaţa şi slujirea lor nu au preluat metode şi învăţături lumeşti. Să-I mulţumim pentru cei pe care nici greutăţile şi nici ispitele din vremea de acum nu i-a clintit de pe calea îngustă a Scripturii.  Să-I mulţumim Domnului că le-a purtat de grijă spiritual şi material.

În a doua parte a închinării prin rugăciune,

Să cerem pentru toţi slujitorii duhovniceşti să aibă un spirit de dependenţă faţă de Domnul în toate lucrurile și un duh de mulţumire şi de apreciere pentru cinstea oferită. Să cerem credincioşie, ascultare şi dedicare în lucrarea lor pentru extinderea Împărăţiei Cerurilor. Să ne rugăm pentru sfinţenie, seriozitate, maturitate, mărturie, sănătate fizică şi spirituală. Să ne rugăm pentru binecuvântarea familiilor celor căsătoriţi şi pentru călăuzirea spre o viaţă de familie în cazul celor necăsătoriţi.  Să ne rugăm pentru respect, colaborare şi unitate sfântă între lucrători. Să ne rugăm ca Domnul să ridice noi generaţii de lucrători care să privească slujirea ca pe o cinste şi nu ca pe o povară sau ca pe ceva secundar. În sensul acesta ne rugăm ca bisericile să cultive în tineri dorinţa pentru slujire iar şcolile teologice să investească în pregătirea lor pentru slujire duhovnicească.

Luni, 2 ianuarie 2012 – RUGACIUNE PENTRU MEMBRII BISERICII Pasajul biblic: Romani 12:1-21

În prima parte a închinării prin rugăciune,

Să Îi mulţumim Domnului pentru harul de a fi mădulare în Trupul Lui. Să Îi mulţumim pentru dragostea Sa faţă de Biserică. Să Îi mulţumim pentru credincioşia Lui. Să mulţumim pentru membrii bisericilor din ţară şi din lumea întreagă. Să mulţumim Domnului pentru toţi cei care nu au modificat calea Domnului. Să mulţumim pentru cei care au investit şi continuă să investească în maturizarea şi în sfinţirea lor. Să mulţumim pentru toţi cei care nu au părăsit biserica şi nici nu au devenit indiferenţi faţă de starea ei. Să mulţumim pentru  toţi cei care îşi poartă zilnic crucea în ascultare de Domnul.

În a doua parte a închinării prin rugăciune,

Să cerem Domnului să îi ajute pe membrii bisericii să nu uite harul prin care au fost eliberaţi din robia păcatului şi să rămână lângă Domnul până la capăt, cu o atitudine de mulţumire şi slujire în trupul lui Hristos. Să ne rugăm ca membrii bisericilor să fie prezenţi la serviciile divine şi să aibe o mărturie frumoasă înaintea oamenilor, să studieze Cuvântul şi să aibe o viaţă de rugăciune zilnică. Să ne rugăm pentru discernământ duhovnicesc, spirit de unitate, pace şi sacrificiu în lucrare. Cerem Domnului să protejeze membrii bisericii de învățături străine Cuvâtului.

Marţi 3 ianuarie 2012 – RUGACIUNE PENTRU COPIII, TINERII SI BATRANII BISERICII

Pasajul biblic: Tit 2:1-8

În prima parte a închinării prin rugăciune, 

Să Îi mulţumim Domnului pentru persoanele din toate categoriile de vârstă din biserică : pentru copii, pentru tineri şi pentru vârstnici. Să Îl binecuvântăm pe Dumnezeu pentru toţi bătrânii maturi în credinţă şi statornici pe calea Domnului. Să mulţumim Domnului pentru toţi tinerii serioşi, curaţi şi dedicaţi lucrării, care prețuiesc mai mult Biblia decât distracţiile lumeşti. Să mulţumim Domnului pentru copii născuți în biserică și pentru slujirea lor în smerenie și curăție.  

În a doua parte a închinării prin rugăciune,

Să cerem Domnului protecție pentru toţi copiii bisericii. Să cerem un duh de ascultare în copii, înțelepciune pentru părinți, râvnă și răbdare pentru învățători. Să ne rugăm ca Domnul să le pregătească inima pentru înţelegerea şi primirea Cuvântului. Să ne rugăm de asemenea, pentru copiii bolnavi sau lăsaţi în grija altor persoane datorită faptului că părinţii sunt plecaţi în străinătate. Să ne rugăm ca tinerii să fie biruitori în confruntarea cu ispitele lumii și să fie gata să îşi predea viaţa Domnului în anii frumoşi ai tinereţii. Să ne rugăm ca tinerii din bisericile noastre să trăiască în curăţie morală şi spirituală, arătând respect faţă de părinţi, faţă de profesori, față de colegi şi față de biserică. Să ne rugăm pentru rezultate bune la școală și pentru găsirea unui loc de muncă la absolvire. Să ne rugăm ca bătrânii bisericii să-și trăiască viața cu credincioșie până la sfârșitul alergării pământești. Să cerem Domnului protecție pentru cei care sunt singuri, slabi sau bolnavi. Să ne rugăm pentru cei care se confruntă cu nevoi financiare. Să ne rugăm ca Domnul să sensibilizeze inima celor care-i pot ajuta pe bătrâni să aibă cele necesare pentru întreţinere, mâncare, medicamente, transport sau alte nevoi maiteriale şi spirituale. Ne rugăm de asemenea pentru orfani şi pentru văduve.

Miercuri 4 ianuarie 2012 – RUGACIUNE PENTRU FAMILIILE BISERICII

Pasajul biblic: Efeseni 5:22- 6:4

În prima parte a închinării prin rugăciune,

Să Îi mulţumim Domnului pentru toate familiile bisericii şi pentru planul Său cu fiecare familie.  Să mulţumim pentru familiile care respectă învăţătura Bibliei şi o practică, iubesc biserica şi sunt dispuşi să investească în lucrările ei. Să mulţumim pentru familiile cu copii şi pentru cele fără copii. Să mulţumim pentru familiile care sunt interesate în mântuirea altor oameni şi în ajutorarea fraţilor de credinţă. Să mulţumim pentru toate familiile care nu se inspiră din modelele lumii ci din modelul oferit de Cristos. Să mulţumim pentru familiile care consideră Împărăţia Cerurilor ca fiind prioritară, Cristos fiind Domnul familiei lor.

În a doua parte a închinării prin rugăciune,

Să cerem Domnului să protejeze familiile bisericii. Să ne rugăm pentru sănătatea, creşterea și ocrotirea copiilor. Să ne rugăm pentru mântuirea lor. Să cerem înţelepciune pentru toţi părinţii ca să îşi crească copiii în frică de Domnul. Să ne rugăm ca soţii să nu îşi neglijeze rolurile. Să ne rugăm pentru bărbaţi iubitori şi pentru soţii pline de respect. Să ne rugăm pentru dedicare, iertare, răbdare şi nădejde. Să cerem Domnului ca părinţii să nu neglijeze educarea copiilor şi a tinerilor. Să ne rugăm pentru părinţii care au adolescenţi. Să ne rugăm pentru colaborarea între părinţi, în vederea ridicării unei generaţii folositoare pentru Domnul şi Împărăţia Lui. Să ne rugăm Domnului pentru refacerea familiilor dezbinate și a celor care sunt in prag de ruină. Să ne rugăm pentru cei care au parteneri bolnavi – să continuie să se încreadă în Domnul. Să ne rugăm pentru resurse materiale şi pentru folosirea lor într-un mod înţelept; pentru evitarea spiritului de competiţie firească sau de asemănare cu lumea. Să ne rugăm ca toti tinerii care doresc să întemeieze o familie, să caute voia Domnului şi să se încreadă în El pentru alegerea partenerului, pentru dezvoltarea relaţiei, pentru un loc de munca, pentru o locuinţă şi pentru toate cele necesare în viaţa de familie. Să nu fie cuprinşi de îngrijorare şi nici să nu cadă pradă disperării. Dumnezeul nostru este la cârma Universului!

Joi 5 ianuarie 2012 – RUGACIUNE PENTRU DUSMANII BISERICII

Pasajul biblic: Luca 21:12-19  /   Matei 5:10-12, 44

În prima parte a închinării prin rugăciune,

Să Îi mulţumim Domnului pentru că în suveranitatea Lui a îngăduit să avem şi duşmani. Să Îi mulţumim pentru faptul că El ne-a făcut de cunoscut prin Scriptură că Satana, lumea, învăţătorii şi proorocii mincinoşi sunt duşmanii bisericii. Să Îi mulţumim că El ne-a spus cum să ne comportăm faţă de duşmanii noştri şi n-a asigurat că ţine toate puterile spirituale şi materiale sub control. Datorită faptului că Domnul luptă împotriva lor, duşmanii nu pot învinge Biserică. Să ne rugăm va Biserica să fie veghetoare şi fiecare mădular să fie strâns legat de Domnul nostru.

În a doua parte a închinării prin rugăciune,

Să Îi cerem Domnului să ne de îndrăzneală şi curaj in lupta cu Satana, cu lumea şi cu păcatul ; prezenţa vrăşmaşilor să nu ne înfricoşeze sau să ne faca să luptăm cu armele firii pămanteşti. Ne rugăm ca Domnul să ne păzească de ispitita compromisului cu ei. Să cerem de la Domnul un spirit de veghere şi de sfinţire ; să aducem înaintea Domnului, dacă este cazul, pe vecinii răi, pe consătenii răi precum și autoritățile religioase sau administrative împotrivitoare.  Ne rugăm ca Domnul săpăzească Biserica atât de duşmanii din exterior, cât şi de cei din interior. Să ne rugăm Domnului să ne dea un comportament care să le pregătească inima pentru ziua cercetării şi să vină la mântuire. Aşa cum Saul din Tars a fost transformat din duşman într-un Apostol şi slujitor devotat, şi duşmanii contemporani să fie convertiţi şi transformaţi în mesageri ai Evangheliei.

Vineri 6 ianuarie 2012 – RUGACIUNE PENTRU PRIETENII BISERICII 

Pasajul biblic: 1 Timotei 2:1-7 / Iacov 5:20

În prima parte a închinării prin rugăciune,

Să Îi mulţumim Domnului pentru toţi cei care simpatizează cu noi şi care frecventează adunările noastre. Să mulţumim Domnului pentru cei care vin să asculte Cuvântul şi să se închine împreună cu noi. Să mulţumim Domnului pentru toţi cei care dintr-un interes sincer, ne urmăresc programele transmise prin internet, prin radio, prin TV, prin reviste şi cărţi creştine etc. Să mulţumim Domnului pentru toţi cei care ne primesc în casele lor şi sunt dispuşi să ne rugăm şi să studiem Cuvântul împreună cu ei. Să mulţumim pentru toate familiile care, deşi nu sunt parte din biserică, îşi aduc copiii la grădiniţele creştine şi la şcolile creştine. Să mulţumim pentru cei care îşi aduc copiii la grupele de copii din biserică şi sunt interesaţi să îşi crească copiii într-o atmosferă creştină.

În a doua parte a închinării prin rugăciune,

Să ne rugăm pentru toţi simpatizaţii bisericii să fie mântuiţi şi să devină membrii sănătoşi în biserică. Să ne rugăm că Domnul să ne schimbe în vieţile noastre tot ce nu este conform cu voia Lui. Să ne rugăm pentru o mărturie mai bună şi un impact mai puternic al celor credincioşi în socitate. Să ne rugăm ca proetenii Bisericii să aibe îndrăzneala şi libertatea spirituală de a mărturisi Domnului frământările şi temerile lor. Să ne rugăm pentru dragoste faţă de Scriptură şi pentru înţelegerea corectă a ei. Să ne rugăm pentru puterea de a depăşi obstacolele şi pricinile de poticnire. Să ne rugăm pentru pocăinţa cât mai grabnică a tinerilor şi a familiilor care frecventează biserica. Să ne rugăm pentru cei care au crescut în biserică, dar nu sunt în biserică. Să ne rugăm pentru întoarcere fiilor risipitori, dar şi pentru o primire biblică a lor. Să ne rugăm pentru decizii biblice şi în privinţa botezului, după învățătura și modelul Domnului Isus.    

Sâmbătă 7 ianuarie 2012 – RUGACIUNE PENTRU NEVOILE MATERIALE ALE BISERICII

Pasajul biblic: Filipeni 4:6-20

În prima parte a închinării prin rugăciune,

Să Îi mulţumim Domnului pentru toate resursele financiare si materiale ale bisericii ; pentru baza materială şi sanctuarul unde se adună biserica la serviciile divine şi pentru toate spaţiile anexe. Să mulţumim Domnului că până în prezent ne-a purtat de grijă şi în acest domeniu. Să mulţumim pentru cei care au trudit pentru baza materială a bisericii şi au investit în construirea şi întreţinerea clădirilor. Să multumim pentru toţi cei care contribuie financiar pentru susţinearea şi pregătirea lucrătorilor ; pentru acoperirea cheltuielilor legate de tipărirea şi răspăndirea Evangheliei. Să mulţumim Domnului pentru toţi cei care spijină material scolilte teologice din cadrul Cultului Baptist din Romania.

În a doua parte a închinării prin rugăciune,

Să ne rugăm Domnului pentru cei care nu au încă un locaș corespunzător pentru închinare. Să ne rugăm ca toţi cei care construiesc sau repară casele de rugăciune să primească ajutor de la Domnul şi să fie înţelepţi în investiţie. Să cerem protecţia tuturor celor care muncesc la locaşurile de închinare sau în ridicarea diferitelor clădiri pentru şcoli şi tabere. Să ne rugăm ca investiţia în clădiri să nu ne deturneze de la scopul principal; să nu rămânem doar la cele materiale ci sş fim conştienţi că acestea sunt doar mijloace care pot ajuta la apropierea oamenilor de Dumnezeu şi la o închinare paşnică, liniştită şi în condiții bune. Să nu ne focalizăm doar pe întreţinere, reparaţii şi extinderi, ci să cerem o inimă în clocot pentru misiune. Să ne rugăm ca bisericile care sunt în construcţie sau au finalizat proiectele să fie feriţi de dispute și dezbinări. Zelul folosit la ridicarea unui edificiu să fie acum transferat în ridicarea Templului viu. Să ne rugăm şi pentru cei mai săraci ca să poată găsi resursele necesare întreținerii lucrării în ansamblul ei.

Duminică 8 ianuarie 2012 –  RUGACIUNE PENTRU SLUJITORII ADMINISTRATIVI AI BISERICII

Pasajul biblic: Fapte 6:1-6

În prima parte a închinării prin rugăciune,

Să îi mulţumim Domnului pentru toţi cei implicaţi în domeniul administrativ al bisericii. Toţi ştim că lucrarea dintr-o biserică nu are doar domenii spirituale. Pentru a ne putea închina în condiţii bune şi pentru a transmite Evanghelia, avem nevoie de multe lucruri ce ţin de administratie. Dacă bisericile mai mici au nevoie doar de oameni care să facă curăţenie, să facă focul, să întreţină curtea bisericii sau să pregătească anumite lucruri pentru ocaziile speciale precum botez, Cina Domnului şi alte evenimente, bisericile mari au responsabilităţi administrative mai mari. Bisericile au mulţi oameni care în spirit de voluntariat se implică în sonorizare, înregistrare şi transmitere pe internet. Ei au grijă ca eforturile dirijorilor, ale membrilor din formaţii muzicale, ale grupelor de tineri sau de familişti care slujesc şi a predicatorilor să nu fie zadarnice sau irosite. Aceşti slujitori ajută ca mesajul Evangheliei să ajungă prin intermediul înregistrărilor audio şi la cei care nu pot sau nu doresc să frecventeze Casa Domnului. Să mulţumim Domnului pentru priceperea şi dedicarea lor în slujire. Să mulţumim de asemenea pentru toţi cei care se implică în primirea cu căldură a celor care vin la biserică. Să mulţumim pentru cei care ne ajută la închinarea prin dărnicie şi pentru cei care îşi pun maşinile la dispoziţie pentru călătoriile misionare.

În a doua parte a închinării prin rugăciune,

Să Îi cerem Domnului sănătate, ocrotire de accidente şi de orice alte pericole pentru cei implicați în administratie. Să cerem înţelepciune pentru a putea preveni diferite incidente şi pentru a putea remedia defecţiuni apărute. Să cerem şi ocrotirea lor față de ispita de a vedea biserica doar din perspectiva unui loc de muncă. Să cerem pentru conducerea bisericii şi pentru membrii un spirit de mulţumire şi de apreciere. Să cerem înţelepciune în folosirea a ceea ce avem şi ce ni se oferă pentru a împlini mandatul Bisericii. Să cerem binecuvântare pentru familiile celor căsătoriţi şi răsplătire pentru timpul alocat acestor lucrări. În cazul celor necăsătoriţi, să cerem sfinţire şi, la momentul potrivit, o căsătorie binecuvântată. Să ne rugăm acum şi pentru mijloacele mass-media creştine. Să fie folosite de sub inspiraţia Duhului şi pentru lărgirea Împărăţiei Sale. Să ne rugăm ca Domnul să aducă vremuri de înviorare şi trezire spirituală peste Romania si peste toate popoarele lumii pentru ca Împărăţia Cerurilor să se extindă în noul an.

Istoria magilor

Posted on by elpizein

Citeam intr-o carte cu amintiri despre vremea cand traducatorul Bibliei moderne predica in adunarea fratelui Tudor Popescu. Invidiam publicul care a avut atunci privilegiul sa-i fie in preajma si sa-l asculte. Dumnezeu mi-a auzit dorinta si, tocmai din Australia, mi-a trimis aceasta predica aparuta in revista <Dorca>, aparuta sub ingrijirea sorei Lidia Crisan. Iata ce ati fi auzit daca ati fi fost in aceiasi adunare crestina cu Dumitru Cornilescu la ‘nceputul secolului trecut (D. Branzei):

<Dupa ce S-a nascut Isus  in Betleemul din Iudeea … iata ca au venit niste magi din rasarit la Ierusalim> – Matei 2:1
Istoria magilor ne invata ca putem gasi slujitori ai lui Dumnezeu in locuri in care nu ne asteptam. Domnul Isus are multi slujitori ascunsi, dar numele lor este scris in Cartea vietii. Unii calatoresc catre cer in clipa aceasta si nici Biserica, nici
lumea nu stie de ei.

Istoria magilor ne mai arata ca nu cei ce se bucura de privilegiul de a detine multe cunostinte biblice Îi dau cinste lui
Isus. Am fi crezut ca fariseii si carturarii se vor grabi cei dintâi sa mearga la Betleem, îndată ce au auzit zvonul că S-a născut Mântuitorul. Cât de des se ‘ntâmplă ca oamenii care sunt mai aproape de biserică să nu ştie de ea.

Istoria magilor ne mai arată că în cap poate fi multă cunoştinţă biblică, dar în inimă nu e nimic. Citim că împăratul Irod a trimis să ‘ntrebe pe preoţi şi pe bătrâni <unde avea să se nască Christosul>? Ni se spune că ei au răspuns repede. Au dat dovadă că ştiau bine slova Scripturii, dar ei nu s-au dus niciodată la Betleem să-L vadă pe Mântuitorul. Ei n-au crezut în Isus nici când El slujea în mijlocul lor. Capetele lor erau mai alese decât inimile lor.

Magii ne dau o pildă minunată de sârguinţă duhovnicească. Cât de mult trebuie să fi călătorit ei! Primejdiile prin care au trecut nu au fost nici mici, nici puţine, dar ei îşi puseseră în gând să-L vadă pe Cel născut, pe Împăratul Iudeilor şi nu s-au lăsat până nu L-au văzut. Ei ne dovedesc că cine vrea, poate! Ar fi bine pentru toţi creştinii să urmeze pilda acestor oameni. Unde e jertfa noastră? Ce silinţă ne dăm noi ca să-L găsim pe Isus? Cît ne costă pe noi religia noastră?

Istoria magilor este o dovadă uimitoare a credinţei lor. Acewti oameni au crezut în Christos fără să-L fi văzut. Nu numai
atât; ei au crezut în El, pe când cărturarii şi fariseii nu au crezut. Ei au crezut în El pe când era numai un prunc, pe genunchii Mariei şi I s-au închinat ca unui Împărat. Aceasta a fost culmea credinţei lor. Ei n-au văzut nicio minune care
să-i încredinţeze. N-au auzit nici o învăţătură care să-i înduplece. Nu au văzut niciun semn al măririi şi dumnezeirii Lui ca să-i minuneze. Totuşi, când au văzut Pruncul, au crezut că au văzut pe dumnezeiescul Mântuitor al lumii. În toată Scriptura nu citim despre o credinţă mai mare. Aceasta este credinţa pe care o caută Dumnezeu. Oriunde se citeşte Biblia este prezentă şi istoria acestor magi. Să umblăm şi noi în paşii credinţei lor. Să nu ne ruşinăm, ci să-L mărturisim şi celor nepăsători şi necredincioşi. N-avem noi de o mie de ori mai multe dovezi decât au avut magii aceştia că Christosul lui Dumnezeu este Mântuitorul nostru? Avem! Şi totuşi, ,,unde este credinţa noastră”?

Dumitru Cornilescu

Pilda celor 10 fecioare

Posted on by elpizein

Text: Matei 25:1-13 (Matei 24:44)

Aş vrea să descoperim

  • trăsăturile pildei celor 10 fecioare;
  • înţelesul acestei pilde şi…
  • mesajul pe care l-a transmis Domnul Isus prin această pildă.

Dacă şirul pildelor începe în Ev. după Matei cu Pilda semănătorului, spre sfârşitul evangheliei ne întâlnim cu penultima pildă, cu Pilda celor 10 fecioare.

Pentru a cunoaşte măreţia viitoare a Împărăţiei lui Dumnezeu şi modul în care trebuie să ne pregătim pentru a avea parte de această binecuvântare, potrivit adevărurilor descoperite nouă prin pilda celor 10 fecioare, trebuie să ţinem cont de câteva lucruri:

 

1.    TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE PILDEI CELOR 10 FECIOARE

Pilda celor 10 fecioare a fost rostită de Domnul Isus în timpul predicii de pe Muntele Măslinilor, care începe la cap 24. Prin această predică, Domnul Isus a vrut să le vorbească ucenicilor despre lucrurile ce vor veni pe pământ, deschizându-le o fereastră spre veşnicie.

Vorbind ucenicilor Săi despre lucrurile viitoare, Domnul Isus:

  • a arătat semnele care preced venirea Sa (Mat. 24:1-14);
  • a anunţat dărâmarea Ierusalimului (cap. 24:15-26) şi…
  • revenirea Sa în glorie (cap. 24:27-30).

Cu această ocazie, El le-a descoperit o parte din evenimentele care vor însoţi sau vor urma acestui moment:

  • adunarea celor credincioşi  (Mat. 24:30-35);
  • separarea celor credincioşi de cei necredincioşi (Mat. 24:36-51) şi
  •  judecata viitoare (Mat. 25:31-46).

Pentru a ilustra o parte dintre aceste adevăruri, Domnul Isus a rostit pilda celor 10 fecioare, prin care a subliniat modul în care trebuie să ne pregătim pentru a intra în Împărăţie (v. 1-13). Tot în cap. 25, prin  pilda talanţilor, Domnul a vrut să ne arate modul în care va fi înfăptuită răsplătirea celor din Împărăţie (v. 14-30).


2.    ÎNŢELESUL PILDEI CELOR 10 FECIOARE

Interpretând  pilda celor 10 fecioare în contextul Scripturii, descoperim că:

v  Mirele este Domnul Isus (v. 6). În Ev. după Marcu la întrebarea pusă de ucenicii

lui Ioan şi de către farisei: “Pentru ce ucenicii lui Ioan si ai Fariseilor postesc, iar ucenicii Tai nu postesc?” Domnul Isus a făcut aluzie că El este Mirele răspunzându-le: Oare pot posti nuntasii cata vreme este mirele cu ei? Cata vreme au pe mire cu ei, nu pot posti.  Vor veni zile, cand va fi luat mirele de la ei, si atunci vor posti in ziua aceea.”

v  candelele reprezintă mărturia omului

v   fecioarele înţelepte îi reprezintă pe credincioşii adevăraţi, adevăraţii ucenici ai

lui Cristos, cei care pe lângă candele (sau o mărturie bună) au luat şi ulei în vasul inimii

v  fecioarele neînţelepte îi reprezintă pe creştinii falşi, care au numai o formă de

evlavie. Referitor la aceştia, ap. Pavel avea să-i scrie lui Timotei: ,,Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. Căci oamenii vor fi iubitori de sine… având doar o formă de evlavie dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.”

v  uleiul reprezintă neprihănirea oferită de Dumnezeu prin Hristos (realizată prin

lucrarea Duhului Sfânt , despre care avea să spună ap. Pavel: ,,Dar acum s-a arătat o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea şi prorocii – şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nici o deosebire.” – Rom. 3:21-23).

Înţelegem că uleiul reprezintă neprihănirea oferită de Dumnezeu prin Hristos fiindcă fecioarele neînţelepte nu au mai putut să o obţină după ce a fost anunţată venirea Mirelui, de aceea s-au prezentat  înaintea Domnului Isus contând pe neprihănirea lor personală.

Despre asemenea oameni Domnul Isus avea să avertizeze încă din Predica de pe Munte astfel: ,, Nu orişicine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.  Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: “Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?”  Atunci le voi spune curat: “Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.” (Mat. 7:21-23)

Înţelegând valoarea neprihănirii oferită de Dumnezeu, comparativ cu neprihănirea proprie, ap Pavel avea să spună: ,, şi să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea, pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Hristos, neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă. (Filip. 3:9).

v  Semnalul de deşteptare reprezintă sunetul trâmbiţei şi strigătul arhanghelului

care anunţă venirea Mirelui (v. 6) lucru pe care-l pomeneşte ap. Pavel tesalonicenilor ,,cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu”  – (1 Tes. 4:16)

v  intrarea în odaia ospăţului de nuntă înseamnă începutul nunţii Mielului şi al

veşniciei (v. 10); Despre cei care vor continua să lucreze bazându-se pe propria lor neprihănire, Domnul Isus avea să spună: ,,Va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor, când veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov, şi pe toţi prorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi scoşi afară.” Lc. 13:28.

Faptul că s-a închis uşa arată că, după ce Mirele a intrat împreună cu mireasa în odaia ospăţului de nuntă, nimeni nu mai poate intra în Împărăţia lui Dumnezeu (Genesa 7:16).

 

3.    MESAJUL TRANSMIS DE DOMNUL ISUS PRIN PILDA CELOR 10 FECIOARE

Prin mesajul pildei celor 10 fecioare ne sunt descoperite adevăruri referitoare atât la dimensiunea spirituală prezentă a Împărăţiei lui Dumnezeu, cât şi la dimensiunea glorioasă (viitoare şi veşnică) a acestei Împărăţii.

Numai că de această binecuvântare se vor bucura doar acei ce sunt pregătiţi să intre în odaia ospăţului de nuntă. Pentru a fi pregătiţi trebuie:

  • să experimentăm înnoirea vieţii prin naşterea din nou (sau să fim fecioare înţelepte)
  •  să dobândim neprihănirea pe care o dă Dumnezeu prin credinţa în Domnul Isus (sau să avem ulei în candele –  ,,Lui Îi datorăm faptul că, prin credinţă, am intrat în această stare de har, în care suntem; şi ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu.” Rom. 5:2)
  • să aşteptăm veghind (aşa cum spune Domnul Isus în v. 13 ,,Vegheaţi dar, căci nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului.”).

Faptul că toate fecioarele au aţipit şi au adormit arată că înaintea venirii Domnului Isus va fi o vreme de decădere  şi de inactivitate spirituală (1 Tesaloniceni 5:6-8; 2 Timotei 3:1-5). Să veghem pt. ca ziua aceea să nu ne ia prin surprindere!

adaptare după Dan Boingeanu

Religios ori mântuit?

Posted on by elpizein

Ce te caracterizeaza?
Faptele Apostolilor 4:12.
“In nimeni altul nu este mantuire; caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti.”
De-alungul anului, celebram multe sarbatori religioase. Gasim ca omul firesc doreste sa fie religios, si din cand in cand, face multe lucruri crezand ca se inchina lui Dumnezeu. Cuvantul lui Dumnezeu ne invata ca a fi religios nu e acelasi lucru cu a fi salvat. E foarte posibil sa fii religios si sa n-ajungi in ceruri! Textul nostru ne-nvata ca nu este salvare sau mantuire in nici un alt nume decat Numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Nu exista nici un alt nume sub ceruri prin care putem fi mantuiti. Ori esti mantuit prin Isus Hristos, ori nu esti mantuit si esti pierdut! Pur si simplu, nu trebuie sa fie nici confuzie, nici contradictie. Sub ceruri in multe nume putem gasi religie, dar mantuire putem gasi numai intr-unul singur: acela e Numele lui Isus Hristos. Preotii, proorocii, supunerea la autopedepse, si nici chiar rugaciunile nu te pot mantui, ci numai Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Serviciile religioasa, faptele bune, darniciile, si chiar lacrimile, nu au putere de a produce viata vesnica. Cuvantul lui Dumnezeu ne spune in I Ioan 5:11, 12, ca “Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceasta viata este in Fiul Sau. Cine are pe Fiul, are viata; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viata.” In general oamenii accepta a cunoaste despre viata de crestin, dar refuza sa accepte in inimile lor pe Hristos. Oamenii accepta sa lucreze pentru biserica, dar refuza sa se identifice cu pacatosul vinovat care are nevoie sa fie salvat. Oamenii accepta sa creada in principiile morale ale Cuvantului lui Dumnezeu bazate pe cele zece porunci dar refuza sa creada in lucrul Fiul lui Dumnezeu care prin moartea Sa le-a salvat sufletele. Deasemenea ii vine greu omului sa se odihneasca in aceasta credinta.

RELIGIA este inbunatatirea naturii omului.
MANTUIREA este primirea naturii noi prin acceptarea lui Isus Hristos ca Domn si Mantuitor personal.
Cuvantul lui Dumnezeu ne spune in Ioan 1:12 ca “tuturor celor ce L-au primit, adica celorce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu.”

RELIGIA ne imbraca in haina propriei noastre neprihaniri (dreptati) dar proorocul Isaia ne spune ca neprihanirea noastra este ca o haina manjita inaintea lui Dumnezeu.
MANTUIREA ne imbraca in neprihanirea perfecta a lui Hristos care singura ne poate face acceptabili in fata lui Dumnezeu.
Cuvantul lui Dumnezeu ne spune in Tit 3:5 ca “El ne-a mantuit nu prin faptele facute de noi in neprihanire, ci pentru indurarea Lui, prin spalarea nasterii din nou si prin inoirea facuta de Duhul Sfint.”

RELIGIA este lucrul omului pentru Dumnezeu.
MANTUIREA este lucrul lui Dumnezeu pentru om.
Isaia 53:6 ne spune ca: “Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui; dar Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor.”

RELIGIA spune: Aduc ceva in mana mea.
MANTUIREA spune: Nu pot sa aduc nimic.
Efeseni 2:8, 9 spune: “Caci prin har ati fost mantuiti prin credinta. Si aceasta nu vine dela voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni. “

RELIGIA este a ma increde in lucrul facut de mine.
MANTUIREA este a ma increde in lucrul facut pentru mine de Hristos.
Evrei 10:10 spune ca “prin aceasta voie am fost sfintiti noi, si anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odata pentru totdeauna.”

RELIGIA depinde de purtarea mea.
MANTUIREA depinde de credinta mea.
Faptele Apostolilor 16:31 spune: “Crede in Domnul Isus, si vei fi mantuit tu si casa ta.”

RELIGIA spune sa ne purtam cat se poate de bine.
MANTUIREA spune ca trebuie sa acceptam darul perfect al lui Dumnezeu.
Romani 6:23 spune ca “darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Isus Hristos, Domnul nostru.”

RELIGIA depinde de suficienta caracterului.
MANTUIREA depinde de Jertfa de pe Cruce.
I Corinteni 1:18 spune ca “propovaduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzarii; dar pentru noi, care suntem pe calea mantuirii, este puterea lui Dumnezeu.”

RELGIA se straduieste sa aduca o jertfa.
MANTUIREA se increde in Jertfa Adusa. Ioan 19:30 spune “Cand a luat Isus otetul, a zis: “S-a ispravit! Apoi Si-a plecat capul, si Si-a dat duhul.”

RELIGIA se lupta sa te faca desavarsit.
MANTUIREA se reazama pe o rascumparare desavarsita. I Petru 1:18, 19 spune “Stiti ca nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur ati fost rascumparati din felul desert de vietuire pe care-l mosteniserati dela parintii vostri, ci cu sangele scump al lui Hristos, Mielul fara cusur si fara prihana.”

RELIGIA incearca sa ne aduca din intuneric la lumina.
MANTUIREA ne aduce din moarte la viata. Ioan 5:24 spune ca “cine asculta cuvintele Mele, si crede in Celce M-a trimis, are viata vesnica, si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata.”

RELIGIA spune ca trebuie sa fim gasiti in casa lui Dumnezeu.
MANTUIREA spune ca trebuie “sa fiu gasit in El, nu avand o neprihanire a mea, pe care mi-o da Legea, ci aceea care se capata prin credinta in Hristos, neprihanirea pe care o da Dumnezeu prin credinta..” Filipeni 3:9

E bine deci sa ne amintim textul “In nimeni altul nu este mantuire; caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti.” Faptele Apostolilor 4:12

Dragul meu prieten, crezi ca esti un om religios sau unul mantuit? Daca esti doar religios, atunci vei pierde Cerurile si vei petrece eternitatea departe de Dumnezeu si de Fiul Sau, intr-un loc de chin. Daca tu esti mantuit, ai fagaduinta (promisiunea) vietii vesnice cu Dumnezeu si Fiul Sau.

Daniel Branzei

Creştini păziţi de Dumnezeu

Posted on by elpizein

De citit Ev. Ioan 17:1-26 şi 1Petru 1:5

Este aşa de bine să ştim că Domnul Isus s-a rugat şi se roagă pentru noi.

1 Timotei 2:5

Când asculţi rugăciunea unui om poţi să-i înţelegi bucuriile, durerile, temerile, dorinţele, planurile…

Când citim această rugăciune a Domnului Isus înţelegem pentru cine şi pentru ce s-a rugat , ce a cerut de la Tatăl pentru noi şi tot odată înţelegem ce-şi doreşte , ce aşteaptă de la noi, care este voia lui pentru Biserică.

Odată ce înţelegem aceste adevăruri ne putem ruga şi noi în acord cu voia Lui şi să trăim ca atare.

Domnul Isus s-a rugat să fim păziţi în lume , să fim păziţi de:

Să fim păziţi de dezbinare

Ev. Ioan 17:11 „Eu nu mai Sunt în lume, dar ei Sunt în lume, şi Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzeşte, în Numele Tău, pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei să fie una, cum Suntem şi noi.” Ev. Ioan 17:21,23

Păziţi în unitate . Unitate în crez , scop, trăire practică, mărturie .

O biserică dezbinată este slabă, ineficientă, vulnerabilă. De aceia diavolul face tot ce poate folosindu-se şi de oameni pentru a dezbina Biserica.

O Biserică locală chiar dacă este mică este totuşi puternică atâta timp cât membri ei trăiesc în unitate cu Domnul Isus şi păstrează unitatea Duhului între ei.

Contează ce face fiecare creştin în parte pentru a promova, întări şi a păstra unitatea. Păzeşte-te de duhul dezbinării. Fii un credincios care promovează unitatea.

  1. 2.     Să fim păziţi de pierzarea trădării   Ev. Ioan 17:12 „Când eram cu ei în lume, îi păzeam Eu în Numele Tău. Eu am păzit pe aceia pe care Mi i-ai dat; şi nici unul din ei n-a pierit, în afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.”

Păziţi în credincioşie, statornicie, devotament.

Dumnezeu este credincios în relaţia cu fiecare credincios şi El se ţine întotdeauna de cuvânt.

Iuda a ajuns să-L vândă pe Isus pentru 30 de arginţi. A răsplătit bunătatea Domnului faţă de el prin trădare , vânzare. Apoi sub mustrarea conştiinţei cu o pocăinţă doar de jumătate , sub influenţa celui rău se duce şi se spânzură.

Cine alege să-l trădeze pe Isus sa-l vândă pentru bani, sau pentru altceva, trebuie să ştie că şi-a ales drumul pierzării.

Relaţia cu Domnul Isus şi cu fraţii din biserică sunt nepreţuite.

Să nu le vindem pe nimic. Mai bine săraci dar curaţi , credincioşi până la moarte, având comoară în Cer.

  1. 3.     Să fim păziţi de întristare    Ev. Ioan 17:13 „Dar acum, Eu vin la Tine; şi spun aceste lucruri, pe când Sunt încă în lume, ca să aibă în ei bucuria Mea deplină.”

Păziţi în bucurie. În bucuria Domnului , bucuria mântuirii, bucuria slujirii, bucuria suferinţelor pentru Hristos, bucuria rugăciunilor ascultate ,bucuria slavei viitoare.

Întristarea are multe cauze. Uneori este greu să eviţi întristările şi practic este imposibil , este greu să ieşi din întristare să o birui.

Domnul cred că vrea să fim păziţi în bucurie de întristările care vin ca şi consecinţă a trăirii în păcat, care vin în urma neascultării de El , care vin ca şi atacuri din partea ispititorului.

Sunt şi motive de întristare după voia lui Dumnezeu. Este întristarea sau părerea de rău pentru căderea în păcat , o întristare care ne conduce la pocăinţă. Apoi sunt întristări legate de pierderea cuiva drag, sau o boală…Trebuie să nu uităm că suferinţele noastre uşoare de o clipă şi întristările oricâte ar veni, totuşi noi avem suficiente motive de bucurie în Domnul Isus.

  1. 4.     Să fim păziţi de lume , cu ura ei , cu planurile ei…Ev. Ioan 17:14 „Le-am dat Cuvântul Tău; şi lumea i-a urât, pentru că ei nu Sunt din lume, dupăcum Eu nu Sunt din lume.”

Păziţi în Hristos.  Ev . Ioan 15

Noi trăim pentru o vreme în lume dar să nu trăim după chipul ei, după modelul ei , după duhul lumii veacului acestuia. Efeseni 2:1-3

Suntem chemaţi să trăim spre slava lui Dumnezeu ,ca nişte copii ai Lui răscumpăraţi din felul deşert de vieţuire moştenit în firea pământească, ca mesageri ai Împărăţiei cerurilor pe pământ.

Mai presus de orice slujbă , interese personale , trebuie să slujim Domnului şi să lucrăm pentru împlinirea planurilor Lui pe acest pământ.

2 Corinteni 5:20

5. Să fim păziţi de cel rău , de diavolul Ev. Ioan 17:15 „Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău.”

Să fim păziţi în adevăr.

Diavolul are putere şi luptă mereu să strice lucrarea Domnului. Mulţi i-au căzut pradă , pe mulţi îi ţine departe de Dumnezeu şi pe mulţi creştini caută să-i abată de la calea Domnului .

Domnul Isus se roagă să fim păziţi de viclenia celui rău, de atacurile lui , de planurile lui, de minciunile lui , de robia lui.

Efeseni 6:11; Iacov 4:7; 1 Petru 5:8-9

6. Să fim păziţi de păcat. Ev. Ioan 17:17 „Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul.”

Prin sfinţirea lucrată de Cuvântul lui Dumnezeu.

Păcatul este orice neascultare de voia lui Dumnezeu arătată în Cuvântul lui – Biblia. Păcatul are originea în cel rău , este foarte atrăgător , dar întotdeauna devastator pentru om. Omul care păcătuieşte ajunge rob al păcatului.

Păcatul are multe feţe se manifestă în multe moduri, dar întotdeauna plata păcatului este moartea . Moartea spirituală şi moartea fizică, câteodată înainte de vreme.

De aceia păcatul nu ne este prieten şi nu este de dorit în viaţa noastră.

Dumnezeu ne sfinţeşte , ne curăţeşte de păcat prin sângele Domnului Isus vărsat pe cruce şi continuă să ne sfinţească zi de zi prin Cuvântul lui – Sfânta Scriptură.

Iată de ce trebuie să citim zilnic Biblia, să credem ce citim , şi să trăim practic.

Prin cunoaşterea Bibliei – Cuvântului lui Dumnezeu din care învăţăm ce este păcat, noi suntem păziţi şi ne putem păzi .

7. Să fim păziţi de neascultare, neimplicare, nepăsare, frică de oameni, necredinţă…

Ioan 17:18 „Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume.”

Păziţi în împlinirea misiunii care n-ea fost încredinţată.

Noi am fost creaţi de Dumnezeu , apoi mântuiţi , salvaţi din robia păcatelor noastre, aşezaţi în Biserică ca să vestim Evanghelia Domnului Isus în toată lumea , la orice făptură , pentru-ca cei ce vor crede şi se vor boteza să fie mântuiţi.

Cu viaţa noastră, cu talanţii primiţi , cu darul Duhului Sfânt, prin vorbele noastre şi prin fapte, trebuie să vestim Evanghelia Domnului Isus Hristos semenilor noştri.

În rugăciunea Domnului Isus este exprimată voia lui pentru viaţa tuturor creştinilor.

De aceia trebuie să zicem: „Amin! „ şi să căutăm să ne facem partea noastră în împlinirea acestei rugăciuni.

Iubiţi fraţi să rămânem în Hristos , în voia lui, pentru că în El suntem păziţi de Dumnezeu.

Iubiţi prieteni dacă sunteţi despărţiţi de Domnul Isus, dacă trăiţi fără bucurie , speranţă, pace, dacă sunteţi înfrânţi de diavol, de păcate, dacă trăiţi cu frică de moarte şi neîncredere ,nesiguranţă ,  vă rog împăcaţi-vă cu Dumnezeu. Isus Hristos a murit pe cruce şi pentru păcatele voastre.

Credeţi în El şi pocăiţi-vă de păcate. Slujiţi Domnului şi veţi fi binecuvântaţi şi păziţi cu adevărat.

pastor misionar Teodor Groza